Si Rapunzel imbatraneste
Pe vremuri era simplu. Acum o suta de ani, femeile nu isi tundeau niciodata parul (doar cand se imbolnaveau si erau imobilizate la pat luni de zile). In anii ’20, indiferent de varsta, toate femeile isi scurtau parul in stilul Louisei Brooks, iar in anii ’60 se tundeau baieteste. Acum 10-20 de ani, o data ajunse la 35 sau 40 de ani de ani, femeile isi scurtau parul sau incepeau sa si-l poarte strans. Astazi, facem ce vrem cu podoaba noastra capilara.
Ceea ce e minunat. Doar ca… intalnesc din ce in ce mai des femei care sufera de „sindromul Maria Dragomiroiu”: femei care refuza sa isi scurteze parul, pe motiv ca este singurul element al imaginii lor care a ramas neschimbat din tinerete. Asa o fi, in unele cazuri. In cele mai multe, insa, impresia este a unei femei care se agata de o varsta pe care nu o mai are.
Iubesc parul lung, atunci cand este ingrijit si daca nu are o lungime exagerata. In egala masura, cred ca nimeni si nimic nu ar trebui sa ne oblige sa renuntam la el, doar pentru ca am devenit mame sau am depasit 40 de ani.
Pe de alta parte, vad femei care se incapataneaza prosteste. Se agata de o anumita coafura, de o anumita culoare si paf! par imbatranite cu zece ani. Fizionomia li se modifica o data cu trecerea timpului, dar ceea ce o incadreaza (culoarea, tunsoarea, lungimea) ramane neschimbata.
Asadar, spun NU urmatoarelor, care ne imbatranesc, aspresc, uratesc…
Spun NU vopsitului parului intr-un blond uniform, unidimensional. Adevarat, veti vedea uneori in paginile revistelor de hair styling cate o propunere „blond casca”. Puteti adopta sus-numita varianta daca aveti abonament la un salon de „retus radacini la 8 zile” sau daca Lady Gaga este idealul vostru. Altfel, optati pentru o vopsire nuantata, multidimensionala: o culoare naturala la radacini si o nuanta cu jumatate de ton mai deschisa pe lungimea parului. Pe langa nota de natural, un astfel de vopsit creaza senzatia unui par cu mai mult volum.
Spun NU parului vopsit in negru ca pana corbului. Exceptie in cazul in care parintii v-au botezat Cher si apelati la interventii estetice de intinerire la fiecare 6 luni. Pentru restul cazurilor, va rog sa intelegeti ca parul negru-albastrui (mai ales cel vopsit acasa, foarte lung si nu prea des, cu varfurile arse si subtiate!!!) imbatraneste trasaturile oricarei femei. Nu face pe nimeni sa arate ca Alba ca Zapada, nu mai este „rock’n’roll”, nu este actual, nu este feminin. Daca tineti neaparat sa va acoperiti firele albe, alegeti o nuanta apropiata de cele naturale si procedati cu blandete.
Spun NU meselor si suvitelor delimitate mult prea clar. Nu vorbesc despre suvitele decolorate natural, la soare sau grizonate (ambele sublime, ultimele ultra-rasate). Vorbesc de mesele si suvitele de tip „stilistul meu le-a masurat cu centimetrul si apoi le-a decolorat maxim”. Frumusetea unor suvite bine vopsite este in efectul multidimensional al coafurii, ele nu ar trebui sa arate ca si cum ar fi fost lipite de cap.
Spun NU cocurilor exagerate, mult prea aranjate, tapate, inaltate, fixate, la fel si bretoanelor permanentate, ondulate, cu suvite atent despartite de dintii lungi ai unui piepten. Nici daca sunteti nasa la un botez in Poplaca de Sus, nici macar atunci… Tot nu pentru orice fel de coc elegant sau pentru unul delicat, de balerina, pe o doamna de peste 40 de ani, imbracata in cel mai sobru taior.
Spun NU elasticelor de par cu aspect de catifea sau clamelor imense din plastic colorat, purtate in public. Da, le puteti purta acasa sau la sala, dar atat. De ce? Pai, daca chiar vreti sa stiti, accesoriile acestea erau in voga prin 1980, iar eu tocmai vorbeam despre actualizarea propriului look…
Spun NU parului incarcat de fixativ. Chiar daca anii ’80 revin in moda din cand in cand (dar niciodata in aceeasi forma), spiritul Dynasty nu este la indemana tuturor. Da, ne putem cumpara o pereche de cercei supradimensionati din plastic roz fuchsia. In acelasi timp, ar trebui sa ne putem trece mana prin par.
Spun NU parului vopsit in degradeuri rock. Ei da, o fi cool, punk si gotic, uneori in tendinte, dar pana si Avril Lavigne a renuntat la varfurile roz, iar pe Rod Stewart nici nu vreau sa il dau drept exemplu.
Spun NU tunsorii carré/ frantuzesti, cu marginile precis decupate. Nu sunteti nici Chantal Thomas, nici Jessie J. Daca va place linia generala a acestui stil, optati pentru un carre mai lejer, cu mese rebele.
Spun NU parului deteriorat, sarmos si celui rar dar cu incapatanare lasat sa creasca. Cu trecerea anilor, structura si aspectul parului se schimba: firul de par se subtiaza, uneori devine mai uscat, mai putin stralucitor. Extensii? Doamne-dumnezeule, pe cine credeti ca pacaliti? Mai curand optati pentru o tunsoare trompe l’oeil, de lungime medie. Exista, sa stiti.
Spun NU extensiilor cu aspect artificial, care se „deplaseaza in masa”. Chiar si in rarele cazuri cand culoarea pare naturala si este apropiata de cea a restului parului, mie extensiile respective imi semnalizeaza disperarea femeii. Ce e asta, productie de Hollywood, femeia contra naturii?
Sursa foto: tumblr.com
Superb scris! Si „a good laugh”! 🙂
Genial.
As mai adauga vospitul in conditii casnice ,unde duduia in cauza se crede diva si incearca nuante de blond nespalat sau albul de mamaie.