Ne raman inca multe lucruri de aflat despre cum functioneaza virusul Covid-19 si cum ne putem proteja, la fel de multe si despre cum vom functiona noi la cote cvasi-normale in perioada aceasta. Pentru moment, am pregatit o scurta trecere in revista (utila, sper, tuturor) a raspunsurilor si solutiilor legate de cum procedam cu hainele si incaltamintea purtate pe strada zilele astea. Gesturile si eforturile de protectie care ne ajuta sa luptam cu raspandirea infectiei au ajuns sa faca parte din cotidian – ne spalam des pe maini, dezinfectam suprafete,
La inceputul lui ianuarie, ma intalneam la o cafea cu Adina (Necula). Conversatia noastra curgea si serpuia, ca un rau care isi schimba cursul si ramane mereu in albia lui. O tema parea sa se repete: cand e vorba fie de stil si vestimentatie, fie de cosmetica si machiaj, dar mai ales cand suprapui cele doua aspecte, oare cate femei se simt coplesite de avalansa de produse si informatii din jur? Marturisesc ca, cel putin in privinta produselor si tratamentelor de skincare, ma simt pierduta. Citesc cate un articol si,
„Septembrie este noul ianuarie al modei”, sustinea Candy Pratts-Price, fosta fashion director la Vogue si Harper’s Bazaar, in „The September Issue” (il tineti minte, e acel documentar clasic din 2009 despre industria si revistele de moda). „Acesta e momentul cand ma schimb, acesta e momentul cand incerc sa port din noul tocuri inalte – ‘cos that’s the look”, spunea ea. S-a schimbat peisajul modei in vreun fel, in ultimii 10 ani? Cat si in ce fel? De fapt, ingustand „palnia” si uitandu-ne doar la reviste, ati observat cand editiile de
Trebuie sa fi fost 1990 sau 1991, eram in scoala generala. Acela a fost momentul in care am purtat primele mele piese statement – desi, la varsta aia, evident ca nu le numeam „statement” si nici nu foloseam cuvantul „piesa„, but there you go… Sfanta Trinitate stilistica a adolescentei mele era formata dintr-o pereche de jeansi prespalati, taiati si cu talia inalta (astazi i-as descrie drept acid-wash si destroyed, cu silueta mom) si un tricou cropped in culori fluorescente (trimise de un unchi care locuia la New York), plus o
La ora la care toamna coloreaza frunzele in ruginiu, cerul in gri plumburiu si vitrinele in rosu, bleu si oranj, plonjez scurt in lookbook-uri, prezentari de colectii si conturi de Instagram pentru a extrage o serie de manevre stilistice, asocieri noi de culori si detalii de outfit styling care merita a fi inscrise, cu discretie sau cu aplomb, in tinutele pe care ni le pregatim in urmatoarea perioada. Ce mi-a atras atentia… Pe palierul „culori si imprimeuri” Armoniile cromatice in tente de cafeniu in contact cu tuseuri de galben intens
Daca ma uit la actualul peisaj al modei, constat cu claritate ca criteriile estetice care au domnit in ultimele doua decenii peste universul modei si frumusetii sunt pe cale sa explodeze. Mai jos, o incercare de analiza a fenomenului. Pana de curand… Uniformitatea morfologica facea legea pe podiumuri. Regula era de a selecta si prezenta manechine foarte tinere (15-25 de ani), inalte si suple la limita anorexiei Fie ca era vorba de defilari de moda, reclame la diverse produse cosmetice, pictoriale de revista sau campanii ale unor branduri de moda,
Inainte de a ne lasa seduse de farmecul Saptamanilor Modei – acum in plina desfasurare! – si nenumaratele lor siluete noi pentru viitorul sezon, haideti sa plonjam pentru scurt timp in miezul colectiilor Pre-Fall. Obiectiv oficial: sa extragem cateva trenduri principale, sa identificam manevre si stratageme stilistice, sa recunoastem asocieri de culori si detalii vestimentare care se pot inscrie subtil in alurile noastre autumnale… „Stai asa, dar ce mama naibii e Pre-fall?”, o sa ma intrebati. Excelenta intrebare. Saptamanile modei se intampla doar de doua ori pe an, in februarie
Intre o tanara femeie, a carei frumusete are la exterior aura perfectiunii, si o femeie coapta, a carei frumusete straluceste prin expresia vietii deja savurate, care dintre ele (ne) inspira, ne emotioneaza? E o chestiune pe care am discutat-o de curand cu o buna prietena, plecand de la recenta atractie a industriei fashion fata de femeile de peste 60 de ani, revigorarea carierelor manechinelor de varsta a treia si multiplicarea conturilor de „silver foxes”. Sucomband in fata unei tentatii universale, industria modei si frumusetii a facut multa vreme din „jeunism”
Vorbesc serios: „beige is the new black”. Daca ma gandesc la ultimii cativa ani, fie ca e vorba de rozul milenial sau de galbenul intens an generatiei Z, cele mai vizibile trenduri cromatice au avut acest lucru in comun: erau culori intense, tonice, indraznete, stridente, care atrageau privirile fara nici o urma de stanjeneala. De aici si supriza verii 2019. Nuanta-vedeta e prin definitie discreta, i-as putea spune chiar insipida: bejul, in toate declinarile lui. Din punct de vedere estetic, bejul a fost mereu considerat o insulta: un pseudonim pentru
Weekendul care s-a incheiat a marcat pentru mine doua premiere, ambele legate de acelasi eveniment. Intai, am lansat prima editie a „Dincolo de centimetri” – o serie de doua intalniri despre stil si frumusete feminina, dar care se adreseaza in special femeilor care nu se incadreaza in dimensiuni standard. Am discutat despre cum suntem conditionate social sa punem semnul egal intre frumusete si stare de bine, implinire si realizari personale, atractie doar atunci cand prima este fizica si se incadreaza intre anumite cifre (centimetri, kilograme, varste). Am impartasit toate, cu
