Vorbesc serios: „beige is the new black”. Daca ma gandesc la ultimii cativa ani, fie ca e vorba de rozul milenial sau de galbenul intens an generatiei Z, cele mai vizibile trenduri cromatice au avut acest lucru in comun: erau culori intense, tonice, indraznete, stridente, care atrageau privirile fara nici o urma de stanjeneala. De aici si supriza verii 2019. Nuanta-vedeta e prin definitie discreta, i-as putea spune chiar insipida: bejul, in toate declinarile lui. Din punct de vedere estetic, bejul a fost mereu considerat o insulta: un pseudonim pentru
Weekendul care s-a incheiat a marcat pentru mine doua premiere, ambele legate de acelasi eveniment. Intai, am lansat prima editie a „Dincolo de centimetri” – o serie de doua intalniri despre stil si frumusete feminina, dar care se adreseaza in special femeilor care nu se incadreaza in dimensiuni standard. Am discutat despre cum suntem conditionate social sa punem semnul egal intre frumusete si stare de bine, implinire si realizari personale, atractie doar atunci cand prima este fizica si se incadreaza intre anumite cifre (centimetri, kilograme, varste). Am impartasit toate, cu
Pe langa alaturarile de imprimeuri grafice musai de probat, smecheriile stilistice de chestionat si documentarele despre moda si consumerism de vizionat cu care v-am obisnuit in fiecare sezon, va fac mai jos o trecere in revista a catorva reguli si recomandari ce merita respectate – sau ironizate! – pentru ca iarna 2019 sa se desfasoare intr-un mod cat mai fashionably correct… Asadar: 1. Veti alatura, cu entuziasm si aplomb, mai multe tipuri de carouri, in marimi si culori diverse 2. Veti introduce, ca pe vremuri, jeansii slim in carambul cizmelor
Se intampla ceva cu mine in ultima vreme. De vina ar putea fi serile foarte lungi de toamna si prima ninsoare (winter is coming, da?), dar la fel de bine pun starea mea pe seama unei etape din viata in care confortul mi-a devenit esential. In orice caz, cochetez cu ideea de a-mi cumpara o pijama scumpa, eleganta si frumoasa. Ca sa clarific lucrurile: nu e vorba nici de lenjerie intima, nici de vreo camasa seducatoare din dantela si matase. Nu, ma refer la o pijama adevarata: pantaloni lungi si
Sabina, o cititoare a blogului, m-a tachinat in particular pe acest subiect. Am schimbat cateva mesaje, intrebarea-umbrela din partea ei sumarizandu-se astfel: „ce conteaza mai mult, sa avem stil sau sa avem „un” stil?” Extraordinara intrebare, v-ati dat seama? Implica claritate, individualizare, intelegere a unor diferente fundamentale. O data manusa aruncata, i-am raspuns Sabinei ca sunt pregatita sa ma lansez intr-o dezbatere si sa scriu despre ea pe blog. In mod spontant, cand primesc intrebari despre stil, incerc sa le explic prin paralele cu alte fatete ale vietii noastre de
De-a lungul anilor, am observat un tipar repetitiv in randul femeilor pe care le intalnesc: cu cat garderobele le sunt mai pline-ochi, cu atat mai mare e disperarea. „Ufff, n-am nimic de imbracat…” In multe cazuri, lamentatiile sunt justificate. Au pierdut sau luat in greutate suficiente kilograme, incat hainele din dulap nu le mai vin bine si nici nu pot fi modificate la croitorie. S-au saturat de o garderoba care „a imbatranit” inaintea lor sau, din contra, nu a evoluat in acelasi ritm cu ele. Au chef de haine in
Liliana, care imi citeste blogul de cativa ani si imi trimite din cand in cand un email concis, mi-a scris de curand: „Am implinit 40 de ani (mi-e cam greu sa ma impac cu varsta asta!) si brusc am impresia ca ma imbrac la fel ca fiica mea, care are 15 ani. Si pe blogul tau, si pe alte siteuri am gasit sfaturi vestimentare pentru adolescente, dar toate piesele recomandate par mai curand pentru femei adulte: un blazer, o pereche de jeansi skinny… Imi ador fiica si tin tare mult
Mi-a placut dintotdeauna septembrie. Am mai scris si in alte dati, este luna pe care o simt cel mai bine drept „inceput de an”: aduce cu ea, de fiecare data, un impuls nou, o reinventare lejera care inlocuieste cu energie noua o parte din melancolia finalului de vara. Ba chiar, daca stau sa ma gandesc bine, am in fiecare an sentimentul reintoarcerii la scoala, un soi de entuziasm copilaros, insotit de bucurie si curiozitate legate de ce urmeaza sa mi se astearna in drum in urmatoarele luni. Astea fiind spuse,
Moda, in cele mai moderne, eclatante, flamboaiante, aspirationale si comerciale forme ale ei, e omniprezenta: in feed-urile noastre de social media, in campanii publicitare, practic peste tot in offline si online. Ceea ce numim „street style” – tinute deseori intentionat construite pentru a fi imortalizate ca promovare de brand, prezente alteori firesc alcatuite si dovezi de bun gust innascut – continua sa fie o directie ultra-populara in fotografie pentru ca, teoretic, infatiseaza femei ca mine, ca tine, ca noi, „surprinse” intr-o zi oarecare, cu deosebirea ca primele sunt permanent splendid
1999. Anul in care Prince spera sa petreaca fulminant, iar Teri Agins publica The End of Fashion. Saracul Prince a dansat pana a vazut violet in fata ochilor, cartea cu pricina a devenit si ea desueta si demodé (merita insa citita, pentru a avea o cronologie si analiza desteapta a evolutiei industriei modei), iar moda a continuat sa traiasca. Facem fast-forward pana in 2018, cand ni se anunta un alt sfarsit iminent si previzbil al modei, de aceasta data prin intermediul tehnologiei. Dar va intreb intai ceva. V-ati cumparat anul
