La inceputul lui ianuarie, ma intalneam la o cafea cu Adina (Necula). Conversatia noastra curgea si serpuia, ca un rau care isi schimba cursul si ramane mereu in albia lui. O tema parea sa se repete: cand e vorba fie de stil si vestimentatie, fie de cosmetica si machiaj, dar mai ales cand suprapui cele doua aspecte, oare cate femei se simt coplesite de avalansa de produse si informatii din jur? Marturisesc ca, cel putin in privinta produselor si tratamentelor de skincare, ma simt pierduta. Citesc cate un articol si,
Desi incerc sa raman, in general, neutra atunci cand scriu sau postez despre moda, tendinte si manevre de styling, asta nu ma impiedica sa creionez, in forul meu interior, lista celor pe care le gasesc profund iritante. Din cand in cand, le verbalizez transant si le tratez cu fermitate. Atentie: urmeaza un articol foarte, foarte, foarte subiectiv. Locul #1: incaltamintea alba Desi sunt si voi ramane mereu fana a tenisilor albi (preferatii mei sunt Superga) – din punctul meu de vedere, se potrivesc la absolut orice si absolut oricui -,
Luni, ora 12:30. Asezata intr-un scaun comod la coafor, astept ca vopseaua de par sa isi faca efectul. Patruzeci si cinci de minute de rabdare in care, inevitabil, la un moment dat deschid Instagramul. Rulez masinal feed-ul, vad fotografie dupa fotografie fara sa le privesc cu adevarat: imaginile seamana atat de mult intre ele (insotite de paragrafe insipide, cliseistice, lipsite de substanta), incat catorva conturi le dau imediat unfollow. Dupa vreo 30-40 de postari, privirile imi cad pe un citat re-postat si re-circulat, a carui autor original s-a pierdut in
„Septembrie este noul ianuarie al modei”, sustinea Candy Pratts-Price, fosta fashion director la Vogue si Harper’s Bazaar, in „The September Issue” (il tineti minte, e acel documentar clasic din 2009 despre industria si revistele de moda). „Acesta e momentul cand ma schimb, acesta e momentul cand incerc sa port din noul tocuri inalte – ‘cos that’s the look”, spunea ea. S-a schimbat peisajul modei in vreun fel, in ultimii 10 ani? Cat si in ce fel? De fapt, ingustand „palnia” si uitandu-ne doar la reviste, ati observat cand editiile de
Am renuntat, de cativa ani buni, sa imi incep anul nou cu „rezolutii”, cu ambitii de moment – create si propulsate de energia celor din jur si a apropierii unei pagini noi si semnificative de calendar -, ambitii care arata bine pe hartie dar sunt goale de motivatie reala, perseverenta si dorinta. Ca pentru mai toata lumea, ianuarie a fost si pentru mine un simbol al momentului in care puteam apasa butonul „reset-reboot” al vietii. O modalitate de a lasa in urma toate chestiile negative care se intamplasera in anul