Ridurile mele
De cand ma stiu, am avut grija de tenul meu. Nu in sensul ca foloseam cele mai scumpe produse de pe piata, ci cele mai bune, cele mai putin agresive, cele cat mai naturale. Am de partea mea si o mostenire genetica favorabila, cand eram mica ma minunam de pielea perfect neteda a uneia dintre bunicile mele.
Si cu toate astea, de cativa ani am inceput sa imi observ ridurile. Intai pe frunte, cateva orizontale, acum ceva mai adanci. De curand, doua linii fine intre sprancene… Fara intentii rele, o buna esteticiana mi-a aratat si tehnica prin care poti vedea zonele in care urmeaza sa iti apara riduri, in anii urmatori. Scary stuff.
M-am imprietenit totusi cu ele, cu ridurile mele. Nu imi mai este teama de ele. Ma maturizez. Zambesc mai mult, rad mai cu pofta, sarut mai des. Ma incrunt din cauza soarelui, a oamenilor, a indoielilor mele. Ridurile sunt cele care raman dupa astfel de momente.
Fotografiile au jucat un rol esential in felul in care imi accept ridurile. Nu vorbesc doar de fotografiile mele (cu cat ma vad mai rar intr-o fotografie, cu atat mai bine le port), ci despre fotografiile altora. Prima data cand am vazut portretul de mai sus, l-am privit si l-am scrutat minute lungi. Iar apoi mi-am dorit sa vad mai des astfel de imagini: imagini ale unor femei adevarate, femei care traiesc in adevaratul sens al cuvantului. Cu gratie, cu autenticitate, cu frumos interior, cu intelepciune.
Intr-un astfel de portret – si nu intr-unul lucrat, in care femeia „pozeaza” eventual imbracata in ultima moda – vad o viata bogata, construita pe milioane de emotii. Vad umanitate, o blandete care ma atinge si ma emotioneaza. Ca printre randurile unei carti, pot citi povesti printre ridurile acestei femei. Vad copii si calatorii, despartiri si aniversari, cozi la supermarket si buchete de flori. Imi spun: mai tarziu, peste 15-20 de ani, asa vreau sa arat, nu ca ca o starleta botoxata, incapabila sa zambeasca firesc dar mandra de geanta ei Birkin.
Initial, incepusem sa scriu postul acesta ca sa va pot povesti despre noul meu ritual de frumusete, despre balsamul de buze pentru care am facut o dependenta, pentru singura crema de ochi care pare sa aiba puterea de a-mi sterge cearcanele. Dar despre ele, alta data.
Pana atunci, spuneti-mi voi mie ce relatie aveti cu urmele timpului de pe fata voastra?
Inscrie-te la newsletterul nostru si vei fi prima care primeste idei de tinute si recomandari de shopping, afla despre concursurile cu premii si citeste articolele de pe Style Diary!
eu sunt una din fericitele care nu prea au riduri , cu toata varsta 🙂 , din ritualul meu face parte uleiul de migdale dulci care se pare ca este foarte folositor !
32 de ani….si detin la active destul riduri, mai ales pe frunte si atunci cand cineva le observa, cand stau incruntata se vad perfect :), ma relaxez, zambesc si spun, vedeti ce inteleapta sunt la o varsta atat de frageda si arat spre riduri. Una peste alta, is ale mele si sunt frumoase pentru ca uneori nu mi-a fost usor si in momentele mai rele, ele imi amintesc ca e loc de mai bine, ciudat sau nu :), insa aplic des si bine o crema de fata cu ceva efect contra ridurilor.
O relatie fireasca momentan.
Ma deranjeaza putin cand ma uit in oglinda si le vad, parca imi amintesc de noptile nedormite, de cum ma stramb in fata laptopului si cum rad si zambesc intruna. Am riduri in jurul ochilor, o linie orizontala pe frunte mai demult si un rid de expresie in stanga gurii, cand se formeaza gropitele de la zambet.
As vrea sa spun ca le ingrijesc cu atentie, dar as culege laudele unor persoane care chiar fac asta.
La mine e mai mult intentie si momentan ma multumesc cu ideea ca desi am 30 ani, oamenii ma cred ca 23 si inca mi se mai cere carnetul de studenta. Astfel incat eu cred cu tarie ca nu ridurile dau varsta, ci felul de a fi, gesturile, tinuta, „aerul”. 🙂
Imi place f mult ideea de ritual – oricare ar fi el – , dar le privesc mai mult ca rasfaturi, decat ca un firesc cotidian.
Ma uit la mama care de-abia are riduri, o fata lina si un ten impecabil. Apoi la bunica, are fata ridata toate si parca e asa frumoasa ca as strange-o in palma si as pupa-o tare sa se auda. 🙂
La fel si cu parul, poate povestesti odata si despre acest subiect. Am fire albe de pe la 16 ani, din ce in ce mai multe si nu intentionez sa ma vopsesc. Mi-as dori sa albesc dintr-odata brusc si sa trec peste etapa gri. Se pare ca intr-acolo ma indrept oricum. 🙂
Seara frumoasa si linistita. 🙂
Vroiam sa adaug ceva:
Cred ca e greu intr-o lume in care totul este spotless, lin si fin si intins si neted…noroc ca exista bunici !! 🙂
Deja bifez al patrulea deceniu de viata si da, am riduri. Nu-mi plac si nu ma vad in vreun fel avantajata de ele, asa ca fac tot posibilul sa le trimit in background. Botox nu inseamna obligatoriu ca arati ca o starleta botoxata, linsa de pisica 🙂 atat timp cat botxul il injecteaza un medic si nu un oarecine la un cabinet obscur poti obtine rezultate incredibil de naturale, pastrand expresivitatea fetei. Alegerea unui tratament pentru riduri este similar alegerii unei tinute dintr-un dresing imens, daca nu stii ce sa alegi si cum sa combini SPECIAL pentru persoana in cauza, ai ratat toata imaginea. Si mai e ceva: oricate haine ai putea cumpara intr-o viata, doar o piele ai.
Acum citesc pentru prima oara blogul tau si gasind lectura extrem de interesanta am ajuns pana la postul acesta. Imi permit o intrebare… care este singura crema pe care o gasesti capabila sa iti stearga cearcanele? Multumesc anticipat.
Roxana, pana acum am descoperit doua creme care imi estompeaza cearcanele – dar in nici un caz nu dispar total! Una din ele este Detoxyl Eye Cream de la A Natural Difference (este un brand de cosmetice profesionale si bio din State), cealalta este Eve Lom Eye Cream (un brand britanic).
Am 36 de ani si ceva riduri pe frunte si in jurul ochilor. Sunt cu totul de acord cu JustMe ‘Botoxul nu inseamna obligatoriu ca arati ca o starleta’. Prin natura meseriei (medic oftalmolog) pot sa imi fac singura tratamentul cu Botox. Am incercat o data anul trecut si am repetat acum trei luni. Pentru mine a functionat perfect – arat senina si odihnita 🙂 chiar cand sunt obosita si foarte stresata. In maini pricepute iti lasa suficienta expresivitate faciala cat sa nu arati ca o masca, dar sterge in acelasi timp ridurile de incruntare de pe frunte.
Despre crème am incercat numeroase branduri. Singura care a facut o diferenta majora in felul cum arata pielea mea a foat Crème de la mer. Am ezitat mult timp sa o cumpar din cauza pretului, desi citisem review-uri foarte bune depsre ea. Apoi am gasit in aeroport o ofeta si am incercat. In 7 zile m-am indragostit. Nu mai folosesc nimic altceva acum in materie de ingrijire a pielii. Singura nemultumire ar fi ca pielea e cam lucioasa dupa ce aplici crema, dar la cat de uniforma si sanatoasa arata nu mai conteaza.
Site-ul arata foarte bine si articolele sunt interesante. Mult success in continuare.