Ce (mai) inseamna azi 40 de ani?

Aseara, trecand prin fata liceului meu, mi-am amintit un moment din adolescenta. Aveam vreo 15-16 ani, pierdeam timpul pe treptele aceleiasi scoli discutand cu colegele de clasa. „Oare cum vom arata cand pe la 40 de ani?” Priveam femeile care treceau pe strada, treceam in revista profesoarele. Am sfarsit toate prin a concluziona: „La 35-40 de ani, o femeie e deja in varsta. Uite, asa ca profa de romana: pulover maro, fuste severe, mereu incruntata si cu permanentul ala de groaza! Hai macar sa ne promitem ca nu o folosim niciodata bigudiuri si nici nu vom gati in capot!”

Eram rautacioase (cum doar adolescentele pot fi), eram caraghioase si naive (dar simpatice, serios!)…

In apropierea varstei de 40 de ani – cu putin peste sau sub, dupa caz -, ne privim altfel in oglinda. Femeia pe care o observam nu are absolut nimic de-a face cu arhetipul profei de romana. In ciuda catorva riduri si, poate, a unor kilograme in plus, actuala femeie de 40 de ani poate purta lejer uniforma de Levi’s 501 & Stan Smiths, fara sa provoace rasul sau glume proaste. Si, simt eu, ea nu s-a indepartat prea mult de sufletul ei adolescentin. Chiar daca are copii, partener, responsabilitati, iar in garderoba i s-a strecurat o fusta midi si o helanca sobra.

In dimineata asta, tot de pe treptele liceului meu, va intreb: voi cum vedeti astazi femeia de 40 de ani? Ce inseamna pentru voi aceasta varsta, cele care o traiti? Sau ce a insemnat, atunci cand ati traversat-o?

Dupa ce am recitit acest articol, scris in urma cu 4 ani, am pus aceeasi intrebare catorva oameni din viata mea. Iata ce mi-au raspuns.

„Inflorire maxima, asta simt! Libertate absoluta, momentul de apogeu in care ma inteleg in profunzime.” (Sonia, prietena in plin proces de introspectie)

„Ma simt la fel de tanara ca acum 10 ani. In oglinda vad o fetiscana cu cateva riduri, dar fara pusee de acnee; cu enorm de multa experienta si compasiune fata de ceilalti, dar cu la fel de multa spontaneitate si naturalete.” (Maria, barista care stie sa imi pregateasca duminica dimineata un cappuccino fredo cu gheata maruntita)

„Sunt cele mai frumoase, cele mai apetisante!” (Toni, vanzatorul de ziare la chioscul din intersectie)

„In nici un caz pe tine! Tu pari sa ai 10 ani mai putin, am dreptate?” (Andrei, un flirt recent)

„O tipa care a avut curajul sa se desprinda de un sot care nu o mai iubea, sa isi ia copiii sub aripa si sa reinceapa viata de la zero!” (Veronica, recent divortata)

„O femeie care, in sfarsit, se descopera si se regaseste, iar apoi isi uita data de nastere.” (Dan, un amic sincer)

„Cineva care nu stie mereu ce vrea, dar stie perfect ce nu (mai) vrea. Si care va face tot posibilul pentru a progresa, avansa, evolua in plan personal, in loc de a sta pe loc si a se complace!” (Amelia, realista si visatoare prietena a unei prietene)

„O femeie in fata unui deceniu memorabil.” (Alexandra, creatoare de bijuterii)

„Nu am un raspuns. Mai bine spus, nu am un singur raspuns. Poate fi o femeie matura cu suflet tanar sau, din contra, una cu aspect tineresc si suflet batran. Dar, fara echivoc, infrumusetata de ce i-a oferit viata, cu bune si rele.” (Doru, creativ intr-un moment pansiv)

„Forties are the new thirties!” (Olivier, fostul meu profesor de franceza)

„O tipa care nu ar mai trebui sa poarte mini-jupe!” (Madalina, critic de film si al vietii)

„O tipa care inca mai poate purta mini-jupe!” (Cristina, ca reactie la raspunsul Madalinei)

„Sunt eu”… ar spune Christy Turlington, Sophie Marceau, Gillian Anderson, Elif Shafak, Emmanuelle Beart, Selma Hayek, Marion Cotillard, Helena Noguerra, Cate Blanchett, Audrey Tautou, Penelope Cruz, Vanessa Paradis, Helene Grimaud, Judith Godreche…

Dupa ce recititi intrebarea mea, aveti un raspuns? Cine sunt femeile de 40-si-ceva pe care le admirati?

Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

8 comentarii la acest post

  1. 1
    andressa says:

    Ce frumos!
    Zambeam cand citeam despre gandurile de adolescenta, asa ma gandeam si eu. Mi se parea ca viata se termina pe la 40 de ani, ca nici vise nu mai ai atunci. Dar pe masura ce ma maturizam mi-am dat seama ca exact inocenta cu care gandeam eu urmeaza sa dispara, dar e inlocuita de multa iubire, empatie. Unii o numesc intelepciune. Mie imi place sa ii spun echilibru, e puterea de a vedea mereu lucrurile in ansamblu, a sti ce e important si ce poate fi amanat sau ocolit, pentru ca viata sa ramana frumoasa. La 40 de ani, o femeie e cu adevarat eleganta, stie sa aiba prieteni, cum sa pastreze aceste relatii, cum sa fie ea intr-o relatie, sa nu se multumeasca doar cu un partener „de ochii lumii”. Ea nu isi mai doreste cu ardoare validarea lumii, este deasupra acestui moft.
    Eu am 32 de ani acum si ma uit in oglinda cu multa multumire, chiar daca nu mai am tenul de la 18 ani. Mi se pare ca am altceva in ochi, ca ma indrept spre ceva mai frumos.

  2. 2
    Jirloianu Maria says:

    Foarte multe de învățat și de //copiat // .

  3. 3
    Alina says:

    Eu ma simt cu muuuult mai atragatoare acum, la 40 de ani, decat la 20 de ani ! Daca atunci ezitam sa pun pe mine o fusta mini sau pantaloni skinny acum ma simt fantastic cand port asa ceva. Imi cunosc foarte bine calitatile si defectele si acest lucru nu face decat sa ma simt stapana pe mine ! Stiu foarte bine ce-mi place sa citesc, ce-mi place sa fac in timpul liber, nu-mi permit sa-mi pierd timpul, ii miros imediat pe cei care nu urmaresc decat interesul in relatia cu mine si stiu sa apreciez pe cei care au aceleasi interese ca mine. Ma bucur de fiecare moment petrecut cu copiii mei si vreau sa se simta mandri peste ani cand isi vor da seama ca au o mama cu spirit tanar !

  4. 4
    sagau says:

    asa mi se părea și mie ca la 40 ani ești baba.multi bărbați romani asa cred, ca de acum sa ne punem batic pe cap și sa croșetam, ca sa tăcem și sa inghitim când ei se uita la fete sub 25 ani,sa nu mișcăm în front , ca cine ne mai ia!eu însă mă simt super la 42.mai încrezătoare în mine, mult mai sigura fata de cum eram la 20.voi purta mini cat timp voi avea picioare frumoase, voi sparge toate tiparele, toate regulile stupide care ma împiedică sa fiu eu însămi.
    ,

  5. 5
    Lilian says:

    Ce (mai) inseamna azi 40 de ani? Un inceput pentru o noua viata de cele mai multe ori, totul depinde de noi, vrem sa avem o a doua tinerete sau ne indereptam catre prima batranete!

  6. 6
    Violeta says:

    La 40?? Mda, eu am ceva mai mult si ma simt „ca si cum” de abea acum incep sa traiesc. Cum asa? Pai sa va spun: am reusit sa scap (uffffffffffff) de cateva kg. (mai am pana la limita propusa) dar, am vazut ca se poate. Mi-am schimbat serviciul, desii se spune ca dupa 40 nu te mai vrea nimeni. Ba da, se poate. Nu am in acest moment o relatie, dar nu m-as da pe 10 de 20 de ani pentru-ca eu „stiu” ceva mai mult decat stiu ele. Stiu sa ma pretuiesc mai mult (si nu dintr-un egoism bizar), ci din respect pentru mine, stiu sa pretuiesc mai mult timpul petrecut cu mama si familia mea, tocmai pentru ca timpul a inceput, pentru ei, sa se scurga invers si nu pot face absolut nimic altceva decat sa ma mai bucur cat pot de prezenta lor. Stiu sa ma privesc in oglinda cu ingaduinta. Stiu sa ma bucur ca respir aerul diminetii (inca) pur , ma misc mai usor si mai elegant fara acele cateva kg. in plus insuportabile, mai intorc barbatii capul dupa mine (cand sunt in rochie, nu in blugi) si am inceput (victorie) sa o redescopar pe cea adanc ingropata in mine. Deci, dragute doamne si domnisoare, cu aplomb inainte si nu uitati ca si la 50 de ani poti sa te simti fantastic in pielea ta, fara sa-ti pese de parerea celorlalti. Si nu uitati: zambiti discret in coltul buzelor, uitati-va putin mai adanc in ochii barbatului iubit si veti vedea (din nou) „aceea” luminita aprinzandu-se in ochii lui!

  7. 7

    Foarte frumos articolul, mi-a dar o stare de bine nemaipomenita!

  8. 8
    Violeta says:

    Ma bucur mult daca, fie si pentru un moment, va pot insenina putin starea de spirit si va fac sa zambiti! Nu suntem super-women, dar nici nu trebuie sa fim! Trebuie doar „sa fim prezente” – aici, alaturi de cei dragi, sa nu ne lasam niciodata umilite si mai ales, sa nu ne comparam niciodata, cu nimeni. Spuneti-va mereu ca sunteti unice si ca aveti acel „ceva” nedefinit, care se cere scos la suprafata, cultivat, educat, ingrijit si aratat celor din jur, care se vor bucura de el. Deci, din nou, aplomb, capul sus, mersul drept si privirea inainte – chiar daca in voi e un copil necajit care isi sufla nasul in batista si va simtiti, precum sirena lui Andersen, ca si cum pasiti pe cutite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.