It’s a pink thing (I)

Primavara a trecut, vara e deja la jumatate, iar in tot acest timp am fost cu ochii dupa roz. Nu orice fel de roz, ci acela „profetit” de Pantone: o nuanta intre ciresiu si corai, nu pastelat dar nici strident. Ar fi urmat sa faca casa buna cu o fusta plisata bleumarin, cu o bluza rosie, cu o curea turcoaz si niste pantofi galbeni. Poate m-ar fi ajutat sa vad si viitorul mai roz?

Pantone Honeysuckle pink; Matthew Williamson si Chapurin S/S 2011

 Honeysuckle si culori complementare

In fiecare an, incerc sa imi explic interesul polarizat al femeilor, al modei, pentru o anume nuanta. Inteleg substratul aspirational, asa cum il explica cel de la Pantone (inviorator, incurajator, potrivit pentru momente cand economia si populatia ies din criza), dar nu e suficient.

 pantone-years.JPG

Anul acesta, rozul honeysuckle mi-a adus aminte de un vechi musical, din ’57, Funny Face. Intr-una din primele scene, Maggie Prescott (un personaj ce o parodia cu blandete pe Diana Vreeland) proclama noul trend al anului respectiv: „Banish the black, burn the blue, think pink!” (si continua, cu rima: „red is dead, blue is through, green’s obscene, brown’s taboo and there is no excuse for plum abuse or chartreuse!”) Maggie – desi imbracata foarte sic, in negru si alb – isi manifesta influenta catre toate consumatoarele de atunci, care asteapta „dezbracate sa li se spuna ce sa imbrace”.

In realitate, tendintele cromatice isi au originea la inceputurile industriei textile. La inceputul secolului 19, fabricile si tesatoriile franceze au inceput sa produca paletare cu panglici-mostre ale celor mai noi culori. Desi scopul lor era de a ajuta croitoresele, palarierii, pe cei care aveau magazine de pasmanterie samd sa asorteze firele si alte materiale intre ele, distributia acestor mostrare a ajutat ca pietele americane si europene sa fie la curent cu moda pariziana – cea care dadea, astfel, tonul.

Mai tarziu, in anii ’20, anumiti designeri si-au apropriat anumite culori: Elsa Schiaparelli era si este in continuare asociata cu rozul-magenta, iar Jeanne Lanvin, in mod similar, cu azuriul angelic inspirat de tripticele din Quattrocento ale lui Fra Angelico (culoare care a devenit, de altfel, identitatea casei de moda.)

 Jeanne Lanvin si azuriul lui Fra Angelico

 5299209_2_l.jpg

 Elsa Schiaparelli si Shocking Pink

PS: maine, partea a doua…

Surse foto: pantone.com; nymag.com; flourishstudios.co.uk; flickr.com; themayfairsuits.com/schiparelli (The Schiaparelli Suite).

Citeste si:

{Think pink}

{Culoarea personalitatii tale}

{Girlie colours}

{Corai: un altfel de roz}

Tag-uri : ,
Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

2 comentarii la acest post

  1. 1
    sim sim says:

    Ti-am mai spus de curand cat de mult imi plac articolele de pe blogul tau? 🙂
    Imi plac!

  2. 2
    Irina says:

    @Sim sim: asta e ca in „have I told you lately…?” Merciiii!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.