Stiti chestia aia, momentul ala cand vreti neaparat, dar neaparat un anume lucru, dar nu sunteti sigure de unde a aparut ideea, care a fost declicul sau de ce ati facut respectiva fixatie? Ieri erati multumite cu starea de fapt, dar astazi… ah, astazi v-ati petrecut sfertul de ora din dus gandindu-va la o anume geanta, rochie, pereche de pantofi si creionand o strategie pentru achizitionarea sa in pauza de pranz. Exagerez un pic, dar ati inteles ideea. Am trecut zilele trecute prin aceeasi stare, din cauza unui blazer din
Este intrebarea care ma face de fiecare data sa-mi dau ochii peste cap. Nu, nu e „vii la piesa aia de teatrul experiential cu mine?”, nici „te superi daca mai ascultam doar o data, a suta oara, Despacito?” Intrebarea care ma terorizeaza e: „Cu ce te imbraci la petrecerea X/ de Craciun/ de Revelion?” Aaargh, nu stiu, ma voi gandi in seara respectiva! Refuz sa imi bat capul cu chestia asta, mai ales in perioada asta a anului, in care toate femeile se infasoara in catifea, se pudreaza cu glitter,
Spre finalul fiecarui an ni se ofera ocazia fie sa incetinim ritmul, sa respiram adanc, sa reflectam si sa savuram ultima luna din an, fie sa acceleram pasul, sa ne luam avant spre noul an, sa rezolvam si inchidem tot ce am lasat „in coada de peste” pana acum. Ni se ofera, de fapt, posibilitatea unei alegeri si/ sau a unor decizii (prietena mea buna Clementina v-ar putea explica diferenta dintre cele doua, nu e doar semantica, ci mentala, emotionala si de paradigma). Unora le este mai usor decat altora
Coperta este superba: eleganta, distinsa si distincta, simpla, cu o nota vintage care face referire la editiile „varstei de aur” ale revistei. Toti cei intervievati din industria modei sunt unanim incantati si deloc suprinsi de alegerea tinerei Adwoa Aboah, faimoasa la 25 de ani nu doar pentru trasaturile ei fizice, ci mai ales pentru activismul social si platforma digitala creata pe principii feministe, Gurls Talk. Pentru noul Vogue, Adwoa este muza perfecta. Fotografia de pe coperta este in sine o declaratie, chiar si fara lista lunga si impresionanta de nume
Sper sa nu ma urati imediat cand va spun ca mie nu imi plac palariile. Asta e realitatea. Am incercat, de-a lungul timpului, nenumarate modele. Nu ne impacam deloc: fizionomia mea, cu sentimentul de a avea ceva „pe cap”, cu faptul ca uneori mi se electrizeaza parul iar alteori mi se turteste, cu felul in care imi vad finalizate propriile tinute. Admir, realmente, femeile care poarta cu distinctie sau naturalete cate o palarie. Moi? Not so much. Eu prefer cerceii mari, cate o esarfa sau fular supradimensionat, o fusta colorata,