Ce gust are bunul gust?

In weekendul acesta, pe langa cursul de stil de la Iasi, m-am apucat de cititul unei carti (asta pentru ca am promis ca voi face, rand pe rand, recenzii ale unor carti tangentiale cu moda, stilul, tendintele). Cartea este „Bunul gust: suntem ceea ce ne place”, semnata de Peter Trifonas si Effie Balomenos.

Pana la recenzie si concluzii, va las spre lectura paragrafele introductive (potrivite unei cafele de dimineata, asta si pentru ca nu am avut timp de recomandarile de lectura pentru weekend!). Btw, ce gust are „bunul gust” pentru voi?

„Bunul gust este un ideal: el determina valoarea culturala a ceea ce facem, spunem sau gandim, a felului in care ne imbracam, mancam sau vorbim, a ceea ce detinem, a celor cu care avem afinitati. El ne consolideaza dorinta de a face parte din sferele intime sau publice in care traim, muncim sau ne jucam. Fie ca e vorba de a alege o marca de imbracaminte, o carte de citit sau un CD pentru ascultat, de a hotari in privinta unei cariere de urmat sau chiar in alegerea unui amic, conventiile bunului gust influenteaza, tempereaza si conduc in raport cu fatetele comportamentului uman. Ceea ce se numeste „bun gust” are in spate o istorie sociala si intelectuala legata de comportamentul uman – maniere, manierism si eticheta.”

„Cu cat este mai mare grupul care subscrie unui stil sau unui gust, cu atat definitia bunului gust se dovedeste a fi mai generala si, uneori, universala. Muschiul de vita este mai apreciat decat carnea fiarta inabusita, vinul invechit este preferat vinului pentru gatit, dezacordul este redus in fata atractivitatii unui lucru sau unei practici  care manifesta o calitate de bun-gust universal inteleasa – una care este atat de familiara incat devine idiosincratica si ingusta.”

„Fiecare grup (social, cultural, intelectual) are propriile standarde in legatura cu ce este sau nu fascinant. Diferentele dintre criterii folosesc la definirea unicitatii unui stil. Academicienii scortosi, artizanii inspirati, aristocratii cu nasul carn, hip-hopperii smecheri, exemplarele birocratic-corporatiste, boemii si muncitorii cu salopete albastre, toti formeaza exemple de grupuri atrase de sistene preferentiale specifice. Fiecare grup se supune unor prioritati personale si culturale, care duc la coduri de stil specializate si la viziuni distincte. Oricum am alege sa le interpretam, consecintele ignorarii sau ale „jocului” potrivit regulilor pe care le folosim pentru a ne clasifica pe noi insine si pe altii, fac din cautarea bunului gust un joc serios. In principal, datorita distinctiilor sociale care persista, datorita alegerilor pe care le facem. In materie de gust este un concurs intre „bun”, „nu chiar asa de bun”, mergand de-a dreptul pana la „rau”, unde o practica castiga pe seama alteia, care este respinsa.”

„Cei care vor sa atinga idealurile de bun-gust trebuie, pur si simplu, sa continue sa incerce pana cand le nimeresc. Prin folosirea imaginatiei si creativitatii pentru a impinge regulile pana la limita se naste excelenta, mereu reinnoita si provocata de idei noi. Dar exista si forte intangibile, precum predispozitiile brute si talentele, care se mostenesc prin exemplele vii ale parintilor, sau se dobandesc in societate, prin participarea la viata comunitatii. Experientele personale gazduiesc notiuni esentiale pentru dezvoltarea unor interpretari in cunostinta de cauza asupra a ce si de ce ne place, pe baza intelegerii unor exemple de calitate. Astfel marcam noi trasee de ingeniozitate, care descind dintr-o cunoastere in materie de gust si instituie noi sabloane mentale a ceea ce este „bun” sau „rau”. Preferintele, spus pe sleau, exprima ce ne place din tot ceea ce se afla intr-o cultura -produse si comportamente. Ceea ce consumam si ducem la indeplinire, ceea ce cumparam si lucrurile la care aderam: pantofii sport Nike, sosete de lana merinos cu motive tesut, filme straine, fast food, masini germane, rachiu de malt, carti de auto-ajutorare, genti Gucci, maniere continentale la masa, sporturi extreme, mobilier Art Deco, programele televiziunilor publice, selectia continua la nesfarsit…”

„Potrivirea este cuvantul de ordine! Prostul gust este rezultatul unui grav deficit de intelegere a ceea ce se apreciaza, de catre cine conteaza  si in ce moment.”

Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

4 comentarii la acest post

  1. 1
    AdinaB says:

    Astept sa ajungi la „…isme Sa intelegem moda” de Mairi Mackenzie!

    Pentru mine, gustul bunului gust (in materie de stil personal) este atunci cand ma privesc in oglinda si imi place ce vad! Nu pot sa spun ca mi se intimpla in fiecare zi, dar ma educ in acest sens 😉

  2. 2

    Ca si perioada am remarcat in ultimii 15 ani de cand sunt ,,in bransa,, mai multe etape care s-au succedat cu repeziciune si fara indoiala datorita acestui lucru , au reusit sa amprenteze trendul fashion-ului romanesc.
    Perioada anilor ’ 90 cand confectiile orientale , sau contrafacerile asiatice de calitate indoielnica vandute la puzderia de mici boutiquri au creat un fashion trend fals in ceea ce priveste multe marci de renume mondial, care desi erau la curent din cauza situatiei politice instabile au evitat sa investeasca pe piata romaneasca.
    Perioada cuprinsa intre anii 2000 si 2006 cand a explodat lohnul in Romania si firmele de transport nu mai faceau fata traficului mai ales pe zona Moldovei aceasta perioada o putem numii perioada de aur a tranzactiilor cu textile .
    Oferta asiatica si externalizarea marilor branduri occidentale atrase de preturile mici din perioada 2006 – 2009 nu a facut altceva decat sa anunte iminenta crizei economice care avea sa cuprinda lumea. Astfel si Romania a fost afectat de inchiderea a mari fabrici care produceau pentru export nu mai putin de 33,5% din total ,iar in aceasta ramura gasindu-se peste 250.000 persoane angreanate.
    Perioada anilor 2010 si pana in prezent a fost una atipica din punctul de vedere al modului de lucru, debutand cu o scadere dramatica a vanzarilor care a condus la un blocaj financiar care se intindea in ceea ce privesc platile la termene intre 30 zile (caz fericit) – 180 zile. Solutia a fost lucrul cu companii mari care aveau nevoie de confectii de promovare ,comenzile mici si rapide ,si faptul ca in China seriozitatea nu era ridicata la rang de politica de stat.
    Rezolvarea acestei situatii confuze va depinde de gradul de profesionalizare a fortei de munca ,mult prea slab retribuita, de spatii de desfacere a principalelor branduri romanesti , de diversificarea continua a produselor la raft, sau chiar de micsorarea anumitor stocuri astfel incat riscul de ate intalni pe strada cu cineva ce poarta aceleasi haine sa fie minim. Specializarea va trebuie facuta si pentru personalul care vinde produsul si a carui trainuire permanenta ( min.6 luni ), ii va da posibilitatea sa respecte standardele angajatorului si il va tine in contact direct cu cerintele consumatorului final.
    Sunt multe de adaugat si am incercat sa fac un scurt flash asupra ultimei perioade din fashionul romanesc, care sper ca v-a dat o imagine de ansamblu si va ajuta sa intelegeti ca in acesta perioada ati fost o victima a modei datorita ambiguitatii de exprimare a curentelor si trendurilor existente la nivel mondial , in Romania.
    Istituto di Moda Salomeia Truta
    Designer Salomeia Truta

    • 2.1
      Irina says:

      Salomeia, multumesc pentru comentariul tau, foarte interesanta trecerea in revista si perspectiva. Insa faci confuzie intre tendintele din moda, dpdv estetic-vizual, si evolutia industriei si productiei de confectii, sunt doua lucruri total diferite.

  3. 3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.