In loc de „Easy like a Sunday morning”, astazi scriu ca sa va multumesc. Style Diary, micul si simpaticul meu proiect de suflet inceput acum aproape 9 ani, my little happiness project, a facut o chestie extraordinara. La fel ca o buna petitoare, a adus in viata mea cititoarele potrivite. Si cand spun asta, ma refer la femei care nu ma citesc (doar) din pur divertisment, ci femei care pun pret pe cultivarea permanenta a gradinii lor interioare (ca vorbim de stil, de carti, de relatii sau calatorii), femei care
Zilele acestea se relanseaza Bucuresti Mall, primul shopping mall din Bucuresti si din Romania. Iar cum in cazul meu, prin prisma profesiei, shoppingul (sau, hai sa zicem, mersul prin magazine) este activitate zilnica, mi-am amintit cateva intamplari – mai mult sau mai putin amuzante – legate de acest loc. Doua dintre amintiri au legatura cu alegerile mele profesionale, a treia intamplare – din seria „lucruri penibile care ti se intampla o data si nu le uiti niciodata” – este foarte personala si m-a strafulgerat dupa ce am realizat filmuletul pe
Nu e femeie careia sa nu ii placa o camasa. Simpla, clasica, potrivita aproape oricarei ocazii, este „recuzita” stilistica de baza pentru mii de variante de tinute – si nu doar de birou, ci si de weekend si, in unele cazuri, de seara. Nici nu mai spun ca exista camasi pentru orice silueta, personalitate, varsta si nivel de creativitate, iar stylingul unei camasi este mai relevant ca niciodata pentru ca mereu se gasesc feluri noi in care o putem purta. Simpla camasa – ei, sigur ca actualizata! – te transforma
“In our part of the country, spring passes quickly. If you haven’t been out for five days, you find the trees in bud. If you don’t see the trees for another five days, you discover that they’ve put out leaves. In another five days, they’re so green you wouldn’t recognize them. It makes you wonder: Can these be the same trees I saw a few days before? And you answer yourself: Of course they are. That’s how fast spring goes by. You can almost see it. From far away it
De fiecare data cand intru intr-un magazin, fie ca fac shopping pentru mine sau pentru altcineva, reperez cu usurinta piesele potrivite – cu alte cuvinte, cele cu potential (deseori ascuns, invizibil altor ochi) – si, la fel de rapid, scanez umerasele si rafturile lasand acolo hainele care nu prezinta prea mare interes. Cu toata experienta mea si cu tot „ochiul format”, tot insist ca tinutele sa treaca proba oglinzii si a cabinei de fitting. Nu-mi place sa ma insel, sa gresesc sau sa ma reintorc in magazin si sa pierd