In fiecare an, cand diminetile devin fierbinti si se da startul febrei weekendurilor la mare, eu visez cu ochii deschisi. E un vis care se repeta. Sunt in vacanta pe Riviera Franceza (dupa caz, uneori pe Coasta Amalfitana, alteori pe cea Dalmata), port o rochie ultra-comoda si fluida, o chintesenta a verii, beau un pahar de rose racoros si am langa mine acelasi accesoriu: un simplu cos de rachita. O invinovatesc pe Jane Birkin pentru acest vis. Si mai dau vina pe Google si Pinterest, pentru usurinta cu care gasesc
Arta pozatului in oglinda. Ati observat ca pare sa fie un soi de talent nou, pentru cultivarea caruia prevad ca va aparea o academie unde se vor preda cursuri de „posing for outfits”? Sau poate nu, vom vedea. Lasand la o parte ubicuitatea lui #ootd (in momentul in care scriu acest articol, Instagram listeaza aproape 70 milioane de fotografii cu ante-numitul hashtag; mai exact 69,536,840!), in demersul vostru stilistic zilnic imortalizarea tinutelor capata un scop practic: Creaza o arhiva vizuala a ceea ce ati purtat de-a lungul unei perioade Devine
Nu eram dependenta de shopping. Cel putin, asta as fi spus daca cineva m-ar fi intrebat. Da, cumparam aceeasi piesa in multiple exemplare si in culori diferite si da, eram constienta de cat de multe haine aveam deja (pe cele mai multe le purtam in mod repetat, in zilele imediat dupa ce le cumparam). „Sunt toate de calitate”, ma asiguram. „Investesc in stilul si garderoba mea”, imi spuneam. In plus, erau banii mei, nu ma imprumutam ca sa merg la shopping si nu cheltuiam pe un card de credit. La
A fost odata ca niciodata, un sezon al modei cand femeile erau atrase de tot ce inseamna minimalism stilistic: tricouri albe si gri, pantaloni negri sau albi, pantofi masculini si tenisi simpli, rochii lipsite de orice ornamentatii sau aplicatii, cardiganuri si sacouri destructurate, coliere subtiri cat un fir de paianjen… Povestea asta nu se intampla cu mult timp in urma, insa pentru ca orice poveste buna are un punct de cotitura si cititoarele trebuie tinute in priza, autorii au decis sa dea pagina. Sa inceapa un nou capitol. Sa ne
Imi aduc aminte de o zi cumplit de calda in martie, cred ca era o luni, nu mai stiu sigur… Cert e ca a luat toate femeile prin surprindere – sau cel putin pe mine si pe cele cu care m-am incrucisat social in acea zi, noi total nepregatite pentru o venire atat de brusca si prematura a verii. Presupun ca toate verificasem starea meteo si ne rezervasem ba un cardigan lejer si o esarfa, ba o bluza cu umerii decupati si espadrile colorate pentru acel inceput de saptamana. Doua