Refuza sa te imbraci neglijent
„Je ne comprends pas qu’une femme puisse sortir de chez elle sans s’être arrangée – ne serait-ce que par politesse. Elle peut, ce jour-là, avoir rendez-vous avec son destin. Il vaut mieux être la plus jolie possible pour ce jour-là.’ ~~ Gabrielle (Coco) Chanel
Oricat nu pot crede ca Mademoiselle Chanel ar fi fost un izvor nesecat de intelepciuni, aforisme si citate, acesta se potriveste mult prea bine subiectului meu ca sa nu il folosesc…
Stiti femeia aceea, intotdeauna impecabil imbracata, ingrijit coafat si natural machiata, cu o camasa ce pare a nu se sifona niciodata si accesorii ireprosabil alese? Poate nu o cunoasteti in realitate, dar sigur ati trecut pe strada pe langa ea. Nu m-as mira ca sa fi facut si ceva presupuneri legate de acea femeie: cum isi incepe diminetile, cat de organizata este, cum ia deciziile, cand se enerveaza, ce filme o emotioneaza, unde face shopping, cata energie are… Eu imi imaginez ca, fara sa spuna vreun cuvant, este genul de femeie care da tonul unei situatii prin simpla sa prezenta – si, intr-un anume fel subtil, prin faptul ca a refuzat ca in ziua respectiva sa se imbrace neglijent.
Pentru ca suntem la inceput de saptamana, va invit ca in urmatoarele 7 zile sa va uitati cu atentie in oglinda. Oferiti-va cateva minute in plus. E o dimineata obisnuita, in care mergeti la birou? Alegeti-va cu grija cerceii sau bratarile, indreptati-va gulerul camasii, verificati-va tivul fustei, neteziti-va esarfa, folositi un blush si parfum, schimbati-va geanta. E o zi libera sau doar duceti copiii la scoala? Imbracati o pereche de jeansi bleumarin, drepti sau boyfriend, incaltati cei mai draguti balerini, stragenti-va parul intr-o coada ridicata si nu uitati de mascara si de trench, doar a venit primavara. Un lant de simple decizii – vestimentare sau stilistice – care spun o intreaga poveste despre femeia care va priveste din oglinda.
Din momentul in care renuntam la pijama, la tricourile lalai, la hainele „nicicum”, se pot intampla cateva lucruri:
1. Ziua poate decurge diferit
Asa cum parul valvoi, camasa sifonata, firul dus la ciorapi si cearcanele neacoperite nu sugereaza un inceput de zi calm, relaxat si ordonat, opusul lor – o bluza calcata, un pulover fin, o pereche de pantofi ingrijiti, un ten curat – vorbesc despre felul in care te-ai trezit, cum ti-ai baut cafeaua si cat de grabita ai iesit pe usa. Serenity, not insanity, cum spunea replica din Seinfeld.
2. Cand arati bine, incepi sa te simti bine
Am experimentat asta pe propria piele. Am si eu zile in care am senzatia ca doar o macara ma poate ridica din pat, iar cel mai simplu machiaj imi pare un efort supraomenesc. Pe de alta parte, in datile in care am reusit sa imi compun o tinuta multumitoare si sa am un machiaj minim, am simtit cum mi se schimba dispozitia. Hainele si aspectul ingrijit s-au transformat intr-o armura protectoare.
3. Ceri sa fii tratata cu respect
Felul in care ne imbracam comunica celorlalti suficient de multe despre parerea pe care o avem despre noi sau cum ne asteptam sa fim tratati. In zilele in care ne imbracam frumos – curat, elegant, ingrijit, cu bun gust, armonios, cochet – ne crestem sansele sa fim tratate cu consideratie.
4. Comunici fara sa vorbesti
Ca o prelungire a ideii de mai sus, tinutele noastre zilnice sunt o stenograma a felului in care traim, a gusturilor si deciziilor noastre, a felului in care ne cultivam mentalul si emotionalul, a modului in care gestionam relatiile si aspiratiile. Aspectul nostru, din cap pana in picioare, ar trebui sa reprezinta o proiectie autentica a vietii noastre si a persoanei noastre, nu sa fie o constructie fabricata intentionat.
Saptamana aceasta sa va imbracati frumos, dragele mele. Sa va priviti cu drag, sa va alegeti hainele cu drag, sa va tratati cu gratie si blandete, sa zambiti des. A venit primavara 🙂
Fotografii: pinterest.com
Inscrie-te la newsletterul nostru si vei fi prima care primeste idei de tinute si recomandari de shopping, afla despre concursurile cu premii si citeste articolele de pe Style Diary!
Draga Irina,
Te citesc de ceva vreme, insa e prima oara cand iti scriu. Am invatat multe lucruri de la tine, si iti multumesc. O sa fac ce ne propui saptamana aceasta, si da eu recunosc ca o tinuta impecabila pe mine ma face sa ma simt bine. Totusi, eu inca ma lupt cu proasta calitate a hainelor de care dam peste tot. Foarte rar dau de camasa aia care nu se sifoneaza, si de haine care nu se scamoseaza dupa cateva purtari. Am invatat sa citesc, cat de cat, etichetele, dar acum foarte greu gasesc haine de calitate care sa te ajute sa ai o tinuta ireprosabila. De unde sa cumpar/cumparam? Poate ne poti da cateva recomandari de aici si de afara. Multumesc tare mult. Cu drag,
Problema hainelor de calitate o am si eu. Ce gasesc pe net nu prea are lagatura cu realitatea. Am scos poze sa ma inspir, am facut ordine in garderoba si am o lista cu ce trebuie sa completez pentru noul sezon. Si am ramas cu ele. Magazinele sunt pline de haine „ieftine” de proasta calitate atat materialul cat si partea de detalii, cusaturi………….parca sunt de unica folosinta. Chiar ma gandeam ca ar trebui sa existe garantie si la haine. Cum sunt ele dupa o luna-doua de purtat si spalat?
http://www.imdb.com/title/tt1216492/
Irina, daca ai timp, iti recomand acest film. O comedie romantica, dulce. Tinutele personajului principal sigur o sa-ti placa si te vor inspira.
Vizionare placuta!
Un articol foarte frumos!! O primavara frumoasa!!!
Ai pus punctul pe „I”. Foarte bun articolul 🙂
Draga Irina ,
Un articol foarte folositor pentru toate femeile 🙂 Sa ne imbracam si sa fim ingrijite ! Intotdeauana ! 🙂 🙂
Cu drag,
Sabina
Buna Irina,
Eu una nu prea comentez pe blog-uri, dar articolul de mai sus m-a facut sa zambesc mai mult ca de obicei. Articolele tale sunt in general interesante si le citesc cu placere, ca sa nu mai zic si ca aflu lucruri noi de fiecare data, dar articolul de mai sus m-a facut sa vreau sa comentez.
Ce vreau sa zic este ca sunt de acord cu tot ce ai zis, cu faptul ca trebuie sa iesim pe usa DUPA ce ne uitam in oglinda si vedem cu aratam, cum stau hainele pe noi etc. Singurul lucru cu care am o mica „problema” este machiajul. Eu nu ma machiez deloc, decat la ocazii, pentru ca sunt alergica la toate produsele pe care le-am incercat. Mai precis ma ustura ochii rau de la ele, nu inediat, ci dupa 1-2 ore. Inca nu am reusit sa gasesc ceva care sa nu imi provoace aceste simptome.
Ca sa fiu sincera, nu m-am machiat de felul meu niciodata (si inca, zic eu, imi permit sa nu o fac). In legatura cu acest aspect, suntem in dezacord :). In rest, ma regasesc perfect in articolul tau. Aaaa, cu o singura adaugire (dar care nu tine de stil): eu ma simt bine nu doar cand sunt potrivit si ingrijit imbracata, ci si pentru ca fac sport in fiecare zi din saptamana dimineata, inainte sa plec la munca. Cred ca si asta ajuta! 🙂
O zi frumoasa!
Raluca, promit sa ma interesez de produse de machiaj potrivite celor care au alergii, trebuie sa existe! 🙂
ce bine ar fi sa imi iasa in fiecare zi….dar uneori am senzatia ca totul e un vartej si mi-e imposibil sa fac asta, mai ales ca nu sunt o fiinta matinala 😛
Am citit articolul ieri si am avut convingerea ca ai dreptate in totalitate.Mai mult decat atat, astazi, fara sa vreau, am vazut la femeile din jurul meu acea ,,neglijenta,, despre care vorbesti.Care pana azi nu o prea observam…. Si parca am simtit ca ma deranjeaza, pentru ca am gandit ca este pacat sa ne imbracam numai pentru a ne acoperi goliciunea.
Unele persoane prefera ,,neglijenta,, in considerarea faptului ca, la noi, cochetaria denota superficialitate.
Eu chiar cred ca este doar o scuza pentru lipsa de motivatie sau de timp sau de altceva….
„Aspectul nostru, din cap pana in picioare, ar trebui sa reprezinta o proiectie autentica a vietii noastre si a persoanei noastre, nu sa fie o constructie fabricata intentionat.”
Pai cum? Nu asta ne invata articolul? Cum sa ne fabricam tinuta de zi cu zi ca sa nu se vada ca avem cearcane si ca suntem obosite si stresate si n-avem bani? Si ca vrem cu disperare sa le placa oamenilor de noi?
Nu mai inteleg nimic!
Claudia, imi pare rau ca ai inteles gresit, nu predic „fabricarea” unei imagini ci „prezentarea” variantei tale cele mai bune, variantei tale la superlativ. E o diferenta, zic eu…
frumos articol, si util.recunosc, cu toata rusinea, ca nu reusesc intotdeauna sa ies impecabila din casa, am 2 copii de 4.5 si 2.5 ani, si diminetile la mine sunt…ca vintul, si chiar daca se spune ca omul face haina, de multe ori si haina face omul, indeosebi femeile.
este un pic off-topic dar sunt intr-o mare dilema. am inceput scotocitul prin dulap si am remarcat ca am mai multe camasi in dungi verticale (genul acela putin scortos ca sa zic asa), pe care nu le mai port. in ultima perioada, stilul meu a inclinat spre unul mai feminin, un pic mai diafan si fluid… am vreo sansa sa le dau un twist spre feminitate, sau le donez? 🙂
am cautat pe net o sursa de inspiratie, dar nimic sa simt ca ma satisface. help? 😀
Foarte bun articolul,eu oricum sunt o fire mai pretentioasa si, drept sa spun, nici nu ies din casa, fara sa ma machez si sa ma aranjez, chiar daca merg doar pana la coltul strazii la magazin sa cumpar o paine, sau merg sa plimb catelul.Ma aranjez mereu, chiar si cand stau in casa, ca asa m-am obisnuit si nu se stie niciodata cu cine te intalnesti, chiar si cand te duci sa cumperi o paine. Deci nu trebuie sa fim neglijente niciodata.
e uimitor cum normalul a devenit o provocare si cum a fi feminina inseamna pur si simplu a avea grija si de tine. Intr-o lume in care timpul este mai rapid decat orice putere de a te mobiliza si odihna este de nepretuit cand ai parte de ea prea rar suntem predispusi sa uitam de noi insine scuzabil la prima vedere, mai putin scuzabil privind secole inapoi…
Sunt total de acord cu tot ceea ce ai scris. Dar exista o mica problema: nu toata lumea are un corp care sa poata purta anumite lucruri. Cand spun asta ma refer la articole obisnuite de genul pantaloni mulati, balerini, pantaloni scurti, botine etc.
Cand spun asta ma gandesc la mine: 1.60, 50 kg, 36.5 la picior, picioare musculoase si care au aceeasi lungime cu torsul, parantezele putin cam vizibile, glezne deloc fine ca de caprioara si mai sunt si altele. Crede-ma ca imi este imposibil sa imi gasesc incaltari, de exemplu. Am umblat tot Clujul in weekend sa imi gasesc ceva potrivit ca masura, dar nu am gasit. Asta e o problema veche, oricum. Blugii mulati arata oribil pe mine, pantalonii scurti sau trei sferturi la fel, de botine nici nu mai am ce sa zic ca-mi „taie” picioarele parca. Balerinii, care parca s-ar potrivi tuturor, pe mine nu stau nici ei frumos. Sandale, pantofi cu bareta pe glezna iarasi. Tocurile mai inaltute imi accentueaza parantezele ca-mi stau picioarele ciudat in ei. Raman putine articole de ales, iar daca ne mai gandim ca din ceea ce ramane potrivit mai sunt si articole care nu sunt pe gustul persoanei purtatoare…ajungi sa nu mai fie mai nimic ok.
Si uite-asa multe dintre femei se plafoneaza si poarta ce apuca, dar asta nu inseamna ca le place. Factorul financiar merita si el amintit, hainele bune costa si nu multe isi permit. La preturi accesibile hainele sunt cum sunt.
Sper sa nu va suparati ca am scris atat :P. :* pupici!
Draga Bella, cum sa ma supar ca mi-ai scris? Ma bucur! Si nu conteaza lungimea mesajului 🙂 Sunt total de acord cu tine: fiecare dintre noi avem anumite „limitari” fizice, care ne impiedica sa purtam tot ce este in tendinte, tot ce ne-ar placea… Nici eu nu pot sa port pantaloni scurti, colanti, jeansi skinny, topuri scurte, lista e lunga 🙂 Legat de incaltaminte, imi permit sa iti recomand sa incerci fie cateva siteuri unde incaltamintea se face la comanda iar diversitatea este mare, fie sa cauti ateliere de incaltaminte (vezi sepala.ro, pantofica.ro, Coca Zaboloteanu…) Cat despre haine, incearca o fusta clos al carei tiv sa se opreasca chiar la jumatatea genunchiului, o pereche de pantaloni drepti sau tigareta pana la glezna (adevarat, purtati cu un toc de 5-6 cm) si chiar un pantalon drept (nu larg, nici evazat). iti tin pumnii!
Multumesc mult pentru recomandare, o sa incerc cu siguranta! Cu incaltamintea ideea este excelenta!
Buna , Irina!
Ma numesc Stefania si tocmai m-am inscris in newsletterul vostru.
De mult sunt in dilema.Sunt fata careia ii place sa se imbrace elegant sa imi aleg hainele cu bun gust insa mereu am impresia ca toata lumea ma priveste cu „mirare „cand merg pe strada imbracata putin mai elegant, un pantof cu toc, un ruj rosu pe buze…as vrea sa te intreb , sunt extravaganta daca ma imbrac astfel cand merg la o simpla plimbare?Astept raspunsul tau.Multumesc.
Stefania, din punctul meu de vedere extravaganta, non-conformismul sunt chestiuni pur subiective. Totul tine de perceptie – si a celorlalti, dar si a ta. Extravagant poate fi perceputa si o persoana care merge la un bal formal cu jeansi si adidasi, dar si o femeie care se imbraca foarte colorat intr-o mare de oameni imbracati in negru. Eu personal cred ca unei persoane cu adevarat non-conformiste, care se imbraca cu adevarat iesit din norma, doar bazandu-se pe propriul gust si personalitate, nu ii va pasa de cum se uita ceilalti la ea.
In cazul tau, exista o discrepanta foarte mare intre contextul in care te afli (o simpla plimbare, care presupune o tinuta relaxata, un machiaj natural, activitati de timp liber) si nivelul de eleganta al tinutei tale (toc inalt, ruj rosu, haine elegante). Ignorand privirile celorlalti, intrebarea mea ar fi: daca la o plimbare obisnuita te imbraci elegant, porti tocuri si ruj rosu, cum te imbraci cand ti se cere o tinuta eleganta si un aspect deosebit? Sfatul meu pentru tine: relaxeaza-te si incearca sa fii mai naturala in timpul tau liber, eleganta si frumusetea nu sunt egale cu tocuri+ruj. Sa stii ca nici macar Dita von Teese nu poarta tocuri si ruj rosu in weekend 🙂
O sa pun in practica acest sfat si o sa incerc sa las pantofii cu toc acasa cand o sa ies la o simpla plimbare.Multumesc frumos.