{"id":19080,"date":"2016-07-17T09:37:54","date_gmt":"2016-07-17T06:37:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.stylediary.ro\/wordpress\/?p=19080"},"modified":"2016-07-17T15:34:58","modified_gmt":"2016-07-17T12:34:58","slug":"easy-like-a-sunday-morning-37","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.stylediary.ro\/wordpress\/2016\/07\/17\/easy-like-a-sunday-morning-37\/","title":{"rendered":"Easy like a Sunday morning #37"},"content":{"rendered":"

„Then followed that beautiful season\u2026 Summer\u2026.
\nFilled was the air with a dreamy and magical light; and the landscape
\nLay as if new created in all the freshness of childhood.\u201d
\n\u2013 Henry Wadsworth Longfellow<\/p>\n

A fost o saptamana plina, cu spor, cu planificari dar si cu momente molcome, tihnite. Ceea ce a facut-o perfecta. Vremea de peste zi a fost fierbinte, dar cat de delicioase noptile acestea de vara! Plimbarile in miez de noapte sunt pline de incantari, de briza racoroasa si de cantecul vreunui cor de greieri, somnul de peste noapte e o desfatare (cel de dupa-amiaza o voluptate!), iar trezitul intr-o camera in care se strecoara dungi aurii de soare e o bucurie. Stiu ca vara ni se poate parea, din cauza caldurii, interminabila, dar haideti sa o savuram. Se va sfarsi la un moment dat (dimineata de azi seamanaa cu cele de mijloc de septembrie, nu-i asa?) si ne va fi dor de soare, de lumina, de zilele lungi si stralucitoare, de apusurile violete, de cirese parguite si vaze pline cu floarea soarelui, de caldura toropitoare…<\/p>\n

O carte<\/strong>
\n~ Fotograful Curtii Regale, de Simona Antonescu<\/strong><\/em><\/p>\n

Ieri am terminat de citit aceasta incantatoare\u00a0carte, premiata in 2014 pentru debut la Cartea Romaneasca, scrisa „cu mana sigura, fermecatoare si cu substanta de povestitor”, cum o descrie recenzia de pe bookhub.<\/p>\n

Aceeasi recenzie continua astfel: „Rolul central (il are) un fotograf, folosit doar ca alibi sau pretext pentru insiruirea de povestioare, una mai interesanta ca alta, care se succed, intr-o sarabanda acaparatoare, pana la pagina in care autoarea adreseaza multumiri.<\/p>\n

\"foto\"<\/p>\n

Franz Mayer este fotograful, iar lumea sa este desprinsa din acea parte a istoriei la care multi se raporteaza cu nostalgie, desi nu au trait-o direct, ci numai din carti sau pove\u015ftile supravietuitorilor. Cand armata se intoarce de la razboi, cand are loc trecerea pe sub noul Arc de Triumf, cand exista Scoala Centrala de Fete sau cand chestiunile barbatesti inca mai sunt reglate in prag de rasarit, prin duel, intr-o padurice de la marginea orasuluu. Cand fotografia insemna o cale spre nemurire inca prea scumpa pentru multi romani, iar sedinta foto, un moment semnificativ din viata unei familii. Ce face Franz Mayer? Pe masura ce scriitoarea reda povestile celor care se lasa fotografiati, Mayer aseaza in vitrina fotografiile, astfel ca se face o legatura metaliterara intre doua linii temporale: ai vitrina in minte, dar si cartea in mana, ambele vorbind despre aceleasi lucruri.”<\/p>\n

O puteti cumpara de aici<\/a>, va las deocamdata cu citatul care incheie „Fotograful…”<\/p>\n

\n

„Baluri cu etichea, crinoline avantate in cadriluri ordonate, bataile cu flori de la Sosea in zi de 10 Mai, trasuri ai caror muscali rabdatori opreau pentru trecerea tramvaiului cu cai, baieti ce vindeau ziare si prizau pe ascuns tutun, jobene si meloane, palariute cochete si umbrelute marginite cu dantela, sacagii si chivute, modiste si negrustori evrei ori armeni, poiana Stanii Regale in zi de vara, scaldata in lumina altui veac, eleve de pension cautand cuminti catre catedra, tacamuri de lautari muncindu-si strunele in pragul restaurantului lui jupan Iordache, terasa Casei Capsa si coloanele de inrare in Teatrul National – toate fusesera ingramadite in spatele vitrinei de catre cinematografe, rochii din jerse pana la genunchi, automobile, patefoane si becuri electrice.<\/p>\n

Doua veacuri se studiau cu curiozitate, de o parte si de alta a sticlei unei vitrine, si pufneau dispretuitor.”<\/p>\n<\/blockquote>\n

Shopping<\/strong><\/p>\n

~ Sandale aurii Bata<\/strong><\/em><\/p>\n

Pentru zilele de vara in care va imbracati simplu, neutru – a se citi: jeansi lejeri cu o camasa sau un tricou alb, o rochie-camasa alba sau bleu din poplin – nu aveti chef nici de accesorii, incaltamintea va fi cea care salveaza outfitul de la a deveni banal. De curand am inceput sa caut variante de incaltaminte aurie de zi, care sa fie comoda, cool, moderna; nu genul ostentativ, de seara, cu toc subtire sau aplicatii stralucitoare. Ce sa vedeti, am gasit cateva optiuni din piele la Bata, in magazinul din Bucuresti Mall: doua perechi de sandale cu toc patrat de 7 cm (aici <\/a>si aici<\/a>), un model-platforma cu o singura bareta lata<\/a> si chiar vreo 3 alte modele de espadrile, gladiatori moderni si sandale cu barete incrucisate.<\/p>\n

\"13718702_1163586427017340_1469997165445838221_n\" \"Bata<\/p>\n

~ Vinurile rose din Wine Gallery<\/strong><\/em><\/p>\n

Desi nu exista un „sezon” potrivit pentru vinurile rose, toata lumea e de acord ca gustul lor le face potrivite pentru vara, in special in dupa-amiezele astea lenese si calduroase. Puteti descoperi vinuri rose a caror gust aminteste de capsuni, altele au un after-taste de piersica; le puteti folosi in limonada sau in sangria, … Iar cand vine vorba de alegerea lor, eu stiu doar doua lucruri: unu – cu cat sunt mai deschise la culoare, cu atat sunt mai delicate si de calitate mai buna; doi – sunt compania ideala pentru feluri de mancare cu multe legume, condimentate cu ierburi proaspete (coriandru, busuioc) sau pentru cele oriental-picante.<\/p>\n

Mai jos, trei dintre preferatele mele, le gasiti in Wine Gallery a Mega Image, din Bucuresti Mall (unde exista si un domn simpatic, ce va indruma catre branzeturile . De la potrivite…). De la stanga la dreapta: Colocviu la Paris, Prieure Saint-Hippolyte, Chateau de la Clapiere.<\/p>\n

\"colocviu\"<\/p>\n

Un film<\/strong>
\n~Summertime<\/strong><\/em><\/p>\n

Desi a fost lansat vara trecuta in Franta, la noi nu a ajuns (quel surprise…) acest film franco-belgian. C\u00e9cile de France, Iz\u00efa Higelin si No\u00e9mie Lvovsky joaca in aceasta drama premiata la festivalul de film de la Locarno: o poveste de dragoste intre doua femei, al carei magnetism nu este inteles de catre femeile lor. Se desfasora in 1971, iar personajele sunt la poluri sociale opuse: o feminista radicala si o tanara fermiera. Cautati-l online, dar pentru moment uitati-va la trailer.<\/p>\n