{"id":18063,"date":"2015-12-12T22:57:54","date_gmt":"2015-12-12T20:57:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.stylediary.ro\/wordpress\/?p=18063"},"modified":"2015-12-14T12:49:31","modified_gmt":"2015-12-14T10:49:31","slug":"easy-like-a-sunday-morning-22","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.stylediary.ro\/wordpress\/2015\/12\/12\/easy-like-a-sunday-morning-22\/","title":{"rendered":"Easy like a Sunday morning #22"},"content":{"rendered":"

Asta e perioada din an cand imi doresc sa fiu din nou copil, iar in mintea mea ii parafrazez pe cei de la Robin & the Backstabbers: „Ia-ma in brate si baga-ma-n pat\/ Ce conteaza ca acum sunt barbat? Spune-mi o poveste si […] zi-mi ca ma iubesti”<\/em> (well, femeie in toata firea, in cazul meu…)<\/p>\n

Ideea e ca sfarsitul lui decembrie ma face sa vad lucrurile diferit: cu simplitate, cu mai mult entuziasm, cu mai multa uimire, cu buna-cuviinta si ingaduinta.<\/strong> Ma bucura orice cadou mic sau mare, fredonez melodii de Craciun (si imi schimb, prin urmare, playlistul din telefon), m-as imbraca doar in haine pufoase sau cu paiete sau rosii sau in carouri, adulmec aerul rece cu miros de zapada al fiecarei dimineti, abia astept sa simt pe fata primii fulgi, umplu casa cu arome de scortisoara, caramel, portocale, cuisoare si placinta cu mere, adorm sub lumina unui sir delicat de luminite si neaparat, inainte de culcare rasfoiesc cate o carte pentru copii…<\/p>\n

\"tumblr_ng0rtqcp5Q1qir6ceo1_500\"<\/a><\/p>\n

Recunosc, perioada asta imi pune disciplina la incercare. As sta doar in pat si as citi cat e ziua de lunga, sau m-as eterniza, intr-un dolce far niente, urmarind zeci de episoade cu Poirot sau Anatomia lui Grey (yeap, these are my guilty pleasures!). As rontai doar felii de placinta, bezele si turta dulce, am manca doar supa de rosii cu crutoane si grilled cheese, oua moi si „soldati” in paine prajita. As uita de hainele serioase in favoarea unei camasi enorme cu carouri. As acoperi ceasurile, as intrerupe modemul si soneria de la usa, as arunca pe geam agendele. Aproape imposibil…<\/p>\n

Insa poate asta e cheia: o data in an sa ne permitem sa simtim experienta fiecarei zile ca un copil. Mare parte din viata noastre de adulti este serioasa, ne responsabilizeaza, ne forteaza sa ne ridicam la inaltimea asteptarilor celorlalti. Cum ar fi sa observam micile lucruri care ne inconjoara, pe care le traim, ca si cum ni se intampla pentru prima oara? Cum ar fi sa facem o pauza si sa ne uitam mai atente in jurul nostre?<\/p>\n

Sper ca pana acum decembrie decurge minunat pentru voi, ca weekendul asta va odihniti sau va faceti planuri marete pentru Revelion si ca, una peste alta, traiti exceptional ultima luna a lui 2015. Iar daca nu, ce va opreste sa o faceti?<\/p>\n

O carte
\n~ Corabia timpului, de Monica Pillat<\/em><\/strong><\/p>\n

V-am spus ca in perioada asta citesc povesti pentru copii. Anul acesta a venit randul unei povestiri moderne, de o dragalasenie si inocenta tulburatoare. Desi prima data fost publicata in 1976, eu am descoperit-o recent, in primavara. Nu va dezvalui subiectul, insa sunt convinsa ca descrierea de pe coperta va va umple de incantare. Iar apoi fuga-fuguta, cumparati-o rapid ca sa o aveti sub bradul de Craciun! Nu ziceam ca e momentul sa fim „din nou copii”?<\/p>\n

\n

„Pornim in cea mai grozava aventura impreuna cu Baiatul, Invincibilul S, un sarpe de temut, soriceii Porthos, Bonifaciu si Jeff, mopsul pistolar Piratul Rosu, gaina Vasilica, melcul Dick, iepuroaica Beatrice, care se pricepe de minune sa tricoteze ciorapi, pisica vegetariana Rosamunda si soparla Ursula. Ni se vor alatura barza Ortansa, o excelenta dansatoare de tango, Petcu cel Bland, un magar timid dar incapatanat ca toti magarii, calutul de mare Ibus, sora lui broasca testoasa Donavella, bufnita Cora, si inca multi altii. Corabia Timpului ne va purta pe toti, cu mic, cu mare, spre necunoscut, spre taramuri nestrabatute, unde vom avea parte de mistere mai incurcate ca-n romanele politiste, vom descoperi cat de multe culori ale lumea si ne vom face prieteni pe viata.”<\/p>\n<\/blockquote>\n

\"corabia\"<\/p>\n

Puteti cumpara cartea de aici <\/a>sau de aici<\/a>.<\/p>\n

Un film
\n~ Youth<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu este un film de Craciun (ah well, filmele de Craciun sunt poate singurele chestii care isi fac greu loc in lista mea de preferinte ale sezonului), dar Youth este un film de exceptie. Si-a facut debutul la Cannes, la inceputul acestui an, iar daca va spun ca este un film de Paolo Sorrentino v-am spus tot. Povestea e simpla si frumoasa: doi prieteni in varsta (Michael Caine si Harvey Keitel), aflati intr-o vacanta intr-o statiune de lux din Alpi. Personajul lui Caine (un renumit dirijor) si cel al lui Keitel (un bine-cunoscut regizor de film) isi trec vietile in revista, mediteaza la sensul si experienta vietii, la imbatranire, la trecerea timpului, vorbesc despre uitare si iubire, despre muzica si emotii, despre ce inseamna sa fii „in viata”. Este emotionant, cu replici care iti taie rasuflarea si filmari memorabile. Dupa ce il veti viziona o data, va garantez ca veti vrea sa il revedeti. Linkul catre film este aici<\/a>. And you’re welcome! \ud83d\ude42<\/p>\n