In urma cu 3 ani, in vara lui 2009, a existat un moment in care am hotarat ca inchid Image Matters <\/a>si Style Diary. Momentul a coincis si cu implozia casniciei mele. In acea vara, ma gandeam ca daca tot e sa fie tabula rasa, atunci sa fie completa…<\/p>\n Nu prea stiam ce altceva sa fac (desi lucrasem inainte in marketing si advertising, si ah, da, pentru Fundatia Steven Spielberg), incotro sa o apuc si unde sa imi trimit CV-ul. Fusesem plecata din tara suficient de mult timp incat sa pierd niste „trenuri”. Nu mai eram nici proaspata absolventa de facultate ca sa accept un entry-level job, nu eram foarte lamurita catre ce domeniu as putea sa ma reorientez…\u00a0 Iar tot tumultul si framantarile profesionale se suprapuneau cu telenovela si suspinele din viata mea personala. Ce glamour<\/em>? Care fashion<\/em>? Cui ii pasa de toate prostiile si frivolitatile astea?<\/p>\n Ca sa scurtez povestea si sa intelegeti de ce nu am renuntat: printre altele, pentru ca am descoperit ce inseamna ambitia, perseverenta, disciplina dar si esecul. Pentru ca <\/em>am invatat sa ma uit altfel la oameni, sa pretuiesc altfel familia, prietenii si relatiile. Pentru ca am aflat la ce poti sa renunti si pentru ce merita sa tragi cu dintii. Pentru ca am citit un discurs al lui J.K. Rowling<\/a>, ale carei cuvinte m-au emotionat pana la lacrimi si mi-au devenit mantra. „And so rock bottom became the solid foundation on which I rebuilt my life.” <\/em> And so, am luat-o de la capat: <\/em>mai bine decat speram, mai frumos decat imi imaginam, mai complet si mai fantastic decat orice as fi planificat.![\"\"](\"http:\/\/www.stylediary.ro\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/tumblr_luj0u1BI7J1qz9qooo1_1280.jpg\")
<\/a><\/p>\n
\n<\/em><\/p>\n
\n<\/em><\/p>\n