Articole cu tag

pot sa mai port

Oricat mi-as dori, nu voi reusi sa scriu acest articol fara sa mentionez macar o data the F-word. Asa ca, de la bun inceput, ridic urmatoarea intrebare (pe motiv ca a aparut intr-o conversatie recenta cu un amic): care este cel mai feminist articol vestimentar la care va puteti gandi, din intreg panteonul stilistic? Ce piesa ar putea castiga Premiul pentru Excelenta in Feminism? (nu va intrebati daca in realitate exista vreun astfel de premiu, play along, will you?) In mod evident, votul meu s-ar duce catre ne-sutien. Dar din

Lamuresc un lucru de la bun inceput: nu voi analiza simplul tricou cu dungi orizontale, marinaresti. Toata lumea are cel putin unul in sifonier; stim deja cum sa il purtam si asortam. Alte dungi, insa – verticale late si subtiri, verticale si orizontale bi-colore, diagonale multicolore in jocuri grafice – sunt ceva mai dificil de gestionat. Cu atat mai dificil, cu cat fiind imprimeul cel mai purtat al acestei veri, nu il vrem banalizat. Vestea buna este ca, indiferent de culori, de directie sau de dimensiune, dungile nu sunt rezervate

Am ajuns la concluzia ca este vorba de o dilema anuala. Plusez, si spun ca pare intrebarea – poate singura! – care lasa perplexe toate femeile: ce facem cu ciorapii de culoarea pielii? Desigur, pentru ca sa sugerez adevarata greutate, grandoare si importanta a intrebarii, ar fi trebuit sa o inchei cu cel putin trei semne de intrebare (a se citi: disperare), dar sa ne abtinem, doamnelor… Ca un corolar, din intrebarea principala deriva altele: au reintrat ciorapii astia in randul lumii sau sunt considerati, in continuare, batraniciosi, demodati, conservatori,

Am mai scris, cu ceva timp in urma, cat imi displace sa recomand piese „obligatorii” pentru garderoba tuturor femeilor. Din punctul meu de vedere, as face un deserviciu femeilor care imi cer acest lucru. De ce ar trebui sa avem TOATE o rochie neagra, un trench bej, o geanta maro tabac, o pereche de tenisi albi, un pantalon bleumarin, o camasa alba, o jacheta din piele? E adevarat, avand la indemana piese clasice-basic-semielegante ne simtim ceva mai ferite de posibile greseli sau gafe vestimentare – spre deosebire de momentele cand

Cine ma cunoaste bine, stie ca port ciorapi doar in lunile de iarna. Sosete deloc, niciodata, doar atunci cand fac sport. In perioada asta, in ciuda vremii schimbatoare si a ploilor ca de noiembrie, port pantofii direct pe piciorul gol – nu imi e frig, nu racesc, nu ma deranjeaza stropii de apa. Ieri insa, umbland prin oras si uitandu-ma la picioarele femeilor – unele incaltate in botine fine, altele in cizme de cauciuc colorate, cateva in pantofi sau tenisi -, m-am intrebat: oare de ce nu avem curaj sa purtam

Oooh, baby, cum adica „pot sa o MAI port”? Trebuie sa o porti, e musai! E peste tot in tendinte, toata lumea modei tine cont de ea si o ia drept reper. Iar noi, femeile obisnuite, ne indragostim de eleganta e rasata, mai ales cand privirile ni se incruciseaza cu tivul ei retro de prin filmele anilor ’40-’50. In ciuda tuturor acestor argumente, saraca fusta midi trebuie sa faca fata unei avalanse de idei preconcepute: pare batranicioasa sau prea serioasa, lungimea e ciudata (nici la genunchi, nici maxi), nici un

Ati observat cum fusta-pantalon – reinterpretata in vara trecuta sub forma unor bermude lungi, transformata apoi in fusta-pantalon ampla si redenumita „culottes” – s-a strecurat, aproape pe neobervate, in garderobele mai tuturor? Initial nu a avut succes. Insa acum, dupa mai bine de un an de la prima ei aparitie in colectii, a devenit o piesa esentiala a unei garderobe moderne. Recunosc ca eu m-am indragostit de comoditatea, fluiditatea, versatilitatea ei de la inceput. Am mizat la inceput pe o pereche de culoare neagra, cu pense discrete si cu buzunare.

Iarna asta ne rasfata. Bun, nu asa cum ne-am dori insa: 1. e frig, foarte frig; 2. magazinele inca sunt pline de pulovere mari si tricotaje supradimensionate. Adica de genul de pulovere care arata la fel de bine pe o partie de ski, dar si la un brunch lenes intr-o cafenea, pe un patinoar sau, ma rog, oriunde, atata timp cat ne imaginam o duminica insorita si friguroasa. Genul acesta de tricotaje sunt cautate pentru aspectul lor „loose & cool”– lejer, comod, aparent neglijent dar de fapt cu subtext senzual. Tocmai linia

Luna august are un „ceva” care ma inspira. Sa aiba legatura cu faptul ca stiu ca vara e pe incheiate? Sa fie orasul gol? Sa fie serile indigo? Oricare ar fi motivele, acum port cu si mai mult drag si aplomb cateva dintre piesele pe care le-am neglijat pana acum: o rochie alba lunga si usoara ca un fulg, un kaftan exotic cu un imprimeu in alb-albastru ca al faiantei portugheze azulejos, colierele si cerceii mei africani, fustele in carouri vichy „de picnic”. Astazi, in loc de salut al soarelui

O clienta mi-a scris de curand: „Iti marturisesc ca sunt fana si colectionara de kimonouri. Am patru primite din Japonia si in ultimele luni mi-am mai cumparat cateva moderne. Iti dai seama cat m-am entuziasmat in vara trecuta cand au fost in tendinte, desi acum am senzatia ca le poarta toata lumea! Partea proasta e ca nici pana acum nu m-am prins cum le pot purta, in afara de a le pune cu jeansi slim sau peste un costum de baie… Ma ajuti cu cateva idei, te rog?” Pentru mine e fascinant sa observ

1 2 3 4 Pagina 1 din 4