Hubert de Givenchy s-a stins din viata saptamana trecuta. Avea 91 de ani. „Habar n-aveam ca mai traia”, posta cineva pe fb in acea zi. Cruda remarca, intr-adevar, dar subliniaza un punct de vedere valid. Nu multi dintre designerii varstei de aur a modei se bucura de privilegiul unei vieti atat de indelungate: Azzedine Alaïa a murit anul trecut la 77 si Hervé Léger la 60, tot in 2017; Oscar de la Renta acum 4 ani la 80; Andre Courreges la 92 si Sonia Rykiel la 86, ambii in 2016.

In sezonul trecut se parea ca absolut toata lumea purta – sau cauta – un blazer in carouri, de preferat Prince de Galles. In sezonul acesta, orice model e acceptabil: cu carouri sau in dungi, din stofa, din gabardina, din casmir sau din matase, inflorat sau roz, cu epoleti sau doar cu aspect masculinizat… Atata vreme cat e suficient de lung (adica acopera posteriorul, asa cum o fac sacourile masculine!), se inchide cu 1 sau 2 nasturi, eventual la 2 randuri, are revere lungi si umerii bine structurati, blazerul respectiv

„Nu suport sa mai port inca o saptamana tot jeansi, pulovere si cizme, m-am saturat!” Am auzit chestia asta la cafenea, rostita de femei diferite, in zile diferite, dar pe acelasi ton exasperat. I know the feeling. Si eu am senzatia ca am purtat, on heavy rotation, aceeasi tinuta din noiembrie pana alaltaieri. Sunt plictisita pana la lacrimi de garderoba mea de iarna: pulover negru alternat cu pulover gri alternat cu helanca neagra alternat cu un pulover cu dungi bretone; jeansi alternati cu alti jeansi; cizme negre alternate cu botine

Prin anii ’80, jurnalista Tina Brown a reconstruit revista Vanity Fair, bazandu-se pe un etos in care alatura valori superior intelectuale si informatii superficial mondene, paginile de cultura se regaseau langa cele de shopping, iar editorialele despre politica si social ocupau acelasi loc cu recenziile de filme si barfele despre vedete. Altfel spus, chestiunile serioase erau tratate la fel ca frivolitatile. A fost abordarea care a transformat revista dintr-o publicatie muribunda, intr-un mare succes media. Aplicat la tinute, stil personal si moda, acelasi principiu devine „formula high-low” sau „the high-low

Cel mai nou film al lui Paul Thomas Anderson, „Firul Fantoma”, se construieste in jurul mai multor teme: jocuri ale puterii, pasiunii si seductiei, relatia dintre un frate si o sora, relatia dintre un adult si o mama moarta, relatia dintre un barbat si mai multe femei, moda si ritualurile atelierelor couture, condusul agresiv la volan, riscurile iubirii, perfectionism si mediocritate, puterea superstitiilor… „Firul Fantoma” urmareste mai multe directii, insa eu l-am vazut drept un film despre „triunghiuri”. Ar putea fi vazut drept un film despre moda anilor ’50, dar

Zilele trecute am purtat doua haine. Am imbracat intai o geaca biker din piele, pe motiv ca era singura care se potrivea cu adevarat tinutei din acea zi. Insa afara era frig, asa ca mi-am pus deasupra si mantoul din stofa. Doua haine, in acelasi timp, una peste cealalta. There you go. (zilele astea as imbraca si trei, dar as exagera…) Nu am inventat eu chestia asta. Am descoperit ca e un soi de derivatie a layeringului, practicata in special de fashionistele new-yorkeze in februarie. Poate si in celelalte luni

Stiti care e partea care imi place cel mai mult cand incep Saptamanile Modei? Fotografiile de street style, cele autentice. Ma fascineaza orice persoana total angajata in creearea unui anume look: punkeri, personaje flamboaiante si exotice, Teddy Boys retro… Ador, la fel de mult, sa studiez fotografiile acelor femei care, de doua ori pe an, apar pe strazile din Londra, Milano, New York si Paris, etaland cu dezinvoltura si credinta nestramutata cele mai neobisnuite lungimi de pantaloni, stratificari de blanuri, neopren si dantela, pulovere maxi purtate peste rochii purtate peste

Moda vorbeste. Uneori in soapta, alteori striga, declama, declara! Liniile, culorile, imprimeurile, temele istorice si referintele culturale sunt intretesute cu insasi fibrele din care sunt construite hainele purtate si, celor care stiu sa priveasca sau asculte, sugereaza ceva despre valorile si caracterul purtatoarei. Exista si o incarnare estetica a unei astfel de declamatii din partea modei: tricoul cu slogan. Cat despre moda actuala, in mod cert trece printr-o faza declarativa. De pe podiumuri in magazine, de la adolescenti la trend-settere, de la vedete la politicieni, tricourile inscriptionate cu sloganuri sunt

„Burn the candles, use the nice sheets, wear the fancy lingerie…” V-ati pus problema cat de des ne incepem ziua cu un „Eu cu ce ma imbrac azi?”? Ati calculat vreodata cat timp consacram alegerii tinutei, pentru ca stim ca stilul vorbeste despre noi? Nu am nici eu date concrete, insa stiu urmatoarele: ca hainele vorbesc – nuantat si greu de tradus – despre noi si ca toate ne straduim sa ne cultivam sufletul pentru ca frumusetea sa radieze din interior spre exterior. Adevarul e ca traim intr-o lume in

In perioada asta din an, cand toate purtam 7 straturi de haine, ne sufocam sub fulare si paltoane si ne miscam ca ursoaice abia trezite din hibernare, pana si intentia de a ne imbraca spectaculos pare de domeniul fantasticului. Nici nu mai vorbesc de punerea in practica a sus-numitei intentii… Asa ca va puteti imagina surpriza mea cand, intr-o seara petrecuta intr-un wine bar acum cateva seri, o doamna in varsta m-a batut pe umar. „Scuzati-ma”, mi-a spus in timp ce eu nu stiam ce sa fac cu paharul de

1 2 3 4 183 Pagina 2 din 183