M-am gandit sa clarific, car de obiectiv si concis pot, diferentele dintre cele doua profesii.

Un consultant de imagine (sau de stil) lucreaza frecvent cu persoane individuale – femei si barbati din medii profesionale diverse, cu venituri variate, cu o plaja larga de interese, varste si personalitati – iar intalnirile au un scop pe termen lung (poate e si unul din motivele pentru care, in cazul meu, multe dintre cliente mi-au devenit prietene bune!). Orice imbunatatire sau transformare de imagine parcurge etape, are in vedere un proces si nu o metamorfoza spectaculoasa, peste noapte, care sa nu poata fi sustinuta de stilul de viata, de bugetul persoanei sau chiar de personalitatea acesteia. De-a lungul mai multor intalniri, consultantul de stil va face recomandari particularizate legate de conformatia si proportiile siluetei, paleta cromatica cea mai potrivita, piese vestimentare si accesorii care ar trebui sa se regaseasca in garderoba clientului. Scopul intalnirilor dintre consultantul de stil si client (a) este o imagine (look, stil, cum vreti sa ii spuneti) care sa se armonizeze cat mai bine cu stilul de viata si personalitatea acestuia/ acesteia.

De cele mai multe ori, consultantii de imagine si clientii se intalnesc one-on-one (adica sedinte individuale, nu de grup): evaluari de garderoba, sedinte de shopping asistat (personal shopping), sesiuni de outfit creation samd.

Un consultant de imagine poate avea proiecte si in zona corporate: creatie si implementare a unui cod vestimentar organizational, alegerea unor uniforme, workshopuri pentru echipele de vanzari sau pentru noii angajati (ca parte din programul de inductie), traininguri de imagine profesionale (ca element de soft skill).  De asemenea, un consultant de imagine specializat pe media isi poate ajuta clientii sa aiba un anume aspect pentru aparitii televizate, sa aiba o dictie exemplara pentru conferinte de presa, discursuri, interviuri etc.

Munca unui stilist sau a unui editor de moda presupune, in primul rand, gasirea unui concept si realizarea acestuia in forma vizuala, concreta (conceptul, de pilda: moda anilor `60; forma: pictorial pe 6 pagini de revista). Un stilist va folosi imbracaminte, accesorii, butaforie pentru un proiect punctual: a crea acel pictorial (editorialul in imagini), o imagine publicitara sau pur si simplu un anume look pentru diverse canale mediatice (reviste online sau tiparite, advertising, emisiuni TV). Ca regula, cei mai multi stilisti lucreaza in echipa cu un fotograf, un make-up artist si un hair-stylist. Un stilist poate lucra cu o revista de moda, cu o emisiune TV (va alege haine pentru prezentatorii emisiunii), cu o agentie de publicitate, de casting sau de modelling, cu o firma de productie cinematografica sau, mai rar, cu un magazin pentru decorarea intr-un anume mod al vitrinelor.

Stilistii celebritatilor sau persoanelor publice sunt o combinatie intre cele doua profesii: pe de o parte vor cauta imbracaminte si accesorii pentru clientii lor si vor lucra impreuna cu echipa de machiaj si coafura, dar vor face aceste lucruri pentru aparitii publice frecvente (covorul rosu, sesiuni foto, interviuri televizate, turnee de promovare). Multe celebritati si persoane publice au cate un consultant de stil/ stilist intre angajatii lor permanenti, altii colaboreaza doar la anumite ocazii.

Daca ar fi sa trag linie, exista numitori comuni intre aceste ocupatii: cunostinte aprofundate legate de imbracaminte, moda si tendinte, tipuri de siluete masculine si feminine, cromatica, stiluri vestimentare, o baza larga de contacte in profesii adiacente (make-up, hair-styling, design vestimentar si de accesorii, magazine, siteuri de nisa, croitori, depozite de tesaturi, reviste de moda, studiouri foto, agentii de publicitate samd). Pe de alta parte, diferenta majora pe care o simt eu vine din abordarile diferite: consultantul de stil are in vedere o colaborare pe termen lung, un proces de indrumare-transformare; stilistul depinde de termenul scurt al predarii unui material editorial, foto si are in vedere proiecte punctuale.

Poate un consultant de stil sa lucreze ca stilist sau vice-versa? Absolut! Au cum sa fie confundate aceste doua profesii? No way!

PS: daca mai am si alte “revelatii”, vi le impartasesc. Si astept si punctele voastre de vedere, of course!

Daca tot vorbeam zilele trecute de cosmarul costumului de baie, m-am gandit ca ar fi util sa va prezint si niste solutii. Totusi sa fim realiste: un costum de baie – oricat de bine si destept ales – doar va distrage atentia, va ascunde partile care suntem nemultumite, eventual le va recontura pe altele dar nu va transforma radical silueta. After all, esti 80% dezbracata.

Costumele de baie ar trebui alese pe principiul “dezbina si stapaneste”: unde ai prea putin, adaugi (volane, fronseuri, cute, imprimeuri, aplicatii, culori puternice sau deschise, accente metalice, franjuri); unde este prea-plin, minimizezi (culori inchise, texturi mate, imprimeuri ton sur ton). Nu am de gand sa trec in revista toate posibilele probleme, doar trei mai des intalnite…

Nu ai abdomenul plat ca o clatita? Cauta costume de baie intregi cu incretituri (fronseuri) orizontale, petrecute sau cu imprimeuri vizibile, care sa acopere intreaga piesa.

Daca ai sanii mici, ai nevoie de un costum de baie cu volane sau incretituri peste bust, cu un imprimeu vesel sau o culoare deschisa in aceeasi zona (in constrast cu o culoare inchisa si uni de slip), sutiene halterneck si/ sau cu pernite.

In sfarsit, daca ai bazinul foarte lat sau fundul mare, te poti infasura intr-un pareo, exista varianta de tankini si a costumelor de baie cu fustita sau, daca iti place stilul retro, incearca un costum de baie cu rascroiala foarte joasa.

Sursa foto: farfetch.com; amazon.com; houseoffraser.co.uk; sportsdirect.com; barneys.com; net-a-porter.com; my-wardrobe.com; reissonline.com

Recent am descoperit si m-am indragostit de colectia Tory Burch – garderoba aproape perfecta pentru primavara-vara, de la combinatiile always clasic-estivale de alb, nisipiu si gri, la cardiganuri moi si bluze feminine, cu accente de oranj intens, camel si galben, completate de trei rochii imposibil de feminine si gratioase (prima oranj, a doua crem cu guler broderie, a treia din volane negre cu bordura alba), curele subtiri si straluciri metalice, iar peste toate, din cand in cand, un blazer masculin inimaginabil de cool, un colier spectaculos si fuste care mangaie genunchii…

Cu astfel de haine, as visa noaptea doar la cum m-as imbraca a doua zi pentru birou

Sursa foto: style.com

Zilele astea de aprilie seamana mai mult cu unele de octombrie si, desi abia astept sa port pantofi si sandale, deocamdata ma multumesc cu dresuri groase si pantofi nedecupati. Pe de alta parte, cum zilele trecute am gasit pe luckymag.com fotografii care v-ar putea inspira cum sa combinati/ asortati dresurile colorate sau texturate cu diferite tipuri de incaltaminte. Eu le-as purta pe toate, chiar daca sunt preluate din colectiile de toamna

PS: iar dresuri colorate groase inca mai gasiti la H&M, Accessorize, C&A si intr-un mic magazin din AFI caruia i-am uitat numele (cred ca incepe cu P, este langa Marrionaud) .

La fel ca Seherezada, va promisesem inca un episod din seria “de unde stii ca arati bine”. Povestea de azi tot pe voi va are drept personaje principale, tot voi sunteti cele care puneti intrebarile si cautati raspunsurile.

Directia, nu intentia, va hotari “destinatia” stilului si imaginii voastre. In cazul stilului nu va puteti folosi de un GPS, dar aveti la indemana cateva indicii care va arata daca sunteti pe drumul bun. De pilda…

4. Daca ai o “semnatura stilistica”, e posibil sa o folosesti in exces?

O doamna pe care am intalnit-o cu ceva timp in urma imi spunea ca adauga un sirag de perle la absolut orice tinuta pe care o poarta. Simtea ca imaginea ei nu e completa fara acele perle. La momentul respectiv i-am spus: “Fantastic, daca ai reusit sa gasesti acel detaliu care te identifica si te face memorabila, doar sa nu treci drept “tanti cu perlele”…

Altcineva, o fata draga mie – dar niciodata trista, ca cea din cantecul Madalinei Manole! – iubeste florile-brosa colorate. Mari, explozive, romantice, dar nu le poarta in fiecare zi si nu intotdeauna in piept: agatate de un colier, prinse de o poseta-plic, intr-o zi va incerca sa si le prinda in par…

Care e diferenta dintre cele doua?

In cazul primei doamne, “semnatura” ii inlocuia stilul sau, altfel spus, i se suprapunea si il eclipsa. Detaliul perlelor era identic in fiecare zi, nu mai exista spontaneitate sau dinamism in tinutele respective.

In al doilea caz, florile sunt alese in mod constient si sunt diferite de la o tinuta la alta. Ele sunt o extensie a intregului look, sunt un punct focal si o culoare de accent. Ele sunt “valoarea adaugata”.

Voi unde va incadrati? Aveti vreun accesoriu, detaliu, culoare care va identifica? Cat de mult sau cat de atent o folositi?

5. Ai cumva un stil PREA elaborat?

Cat timp iti ia sa te imbraci? Mai bine spus, cat de mult timp te gandesti cum sa te imbraci? Din punctul meu de vedere, stilul adevarat presupune naturalete si autenticitate. Cu cat tinutele cuiva presupun mai mult efort, cu atat pentru mine acel stil miroase a ipocrizie.

 Uneori pe strada, dar cel mai des pe bloguri de stil personal, remarc imagini care striga “disconfort”, “studiat”, “fals” atat de asurzitor, incat imi este imposibil sa nu le cataloghez drept incercari esuate. God forbids, cand spun disconfort nu ma gandesc neaparat la tocuri inalte – eu una, nici macar nu am incaltaminte cu tocuri joase! Dar una e sa porti tocuri inalte, si alta e sa porti tocuri inalte pe care te chinui sa pozezi, pasesti cu genunchii indoiti si ti-ai cheltuit 50% din salariu doar pentru ca sunt un must-have.

Am avut un astfel de exemplu de curand, in fata mea: o femeie mignona, frumusica foc si delicata, dar care intr-o dimineata de weekend la prima ora se imbracase cu cea mai eleganta rochie de cocktail din garderoba ei, pantofii aveau tocuri ametitoare pe care abia mergea, iar zgomotul bijuteriilor purtate la gat si la mana mai ca ii acopereau vocea.

Nu fac nici apologia tinutelor simplificate, nu-mi plac femeile care se imbraca orbeste – trag pe ele un tricou si o pereche de jeansi si gata!. Dar nici nu cred ca imbracatul ar trebui sa fie prioritatea principala a vietii, nu in detrimentul unei pagini citite, a unui sarut, a unui sfert de ora in plus in pat, a savurarii unei cafele sau a unui gand scris intr-un jurnal.

“Ce vreau sa demonstrez?” sau “ce incerc sa ascund?” sunt doua dintre intrebarile grele la care ar trebui sa raspunzi. Cine esti fara acele tinute? Ce iti ofera ele? Ce valoare au pentru tine acele haine? Cat din tine este in acele tinute si cat din cine ti-ai dori sa fii sau sa pari?

6. Cine atrage atentia: tu sau tinuta ta?

Am auzit pe cineva explicand ca “hainele potrivite nu vor eclipsa niciodata femeia care le poarta”. Si nu, nu era Coco Chanel   Era un alt fel de a spune ca, atunci cand esti privita, remarcata, admirata, TU ar trebui sa fie subiectul si obiectul privirilor, remarcilor, admiratiilor, nu hainele tale.

Cum verifici raspunsul la aceasta intrebare? Lucrurile sunt destul de “tehnice”, deci relativ simple.

In primul rand, cromatica hainelor, accesoriilor si a machiajului tau ar trebui sa se armonizeaza cu infatisarea ta. Un imprimeu prea incarcat, supradimensionat, cu un nivel de contrast care nu ti se potriveste vor “deraia” privirile.

Acelasi lucru se va intampla in cazul in care porti culori prea puternice sau prea stinse pentru tine, daca porti prea multe accesorii, daca tinuta are multe puncte focale si dispersate pe intregul tau corp (langa fata, pe piept, in talie, mai jos de genunchi, la incheietura mainii samd). Hainele sunt doar un fel de “butaforie”, nu ele sunt actorii principali.

7. Dovada: fotografiile

Lasand deoparte autoarele blogurilor de stil personal -platforme si studii de caz pentru ce inseamna creativitatea, unicitatea, dar si vitrine si arhive ale tinutelor de-a lungul unei perioade – , femeile obisnuite au rare ocazii de a strange fotografii cu outfiturile lor obisnuite, zilnice.

De ce sa nu incepeti o astfel de arhiva personala? Nu este nevoie sa o faceti publica – nici pe un blog, nici pe Facebook. Pentru voi insa poate fi o metoda de a va educa stilul, de a observa ce faceti bine, ce gresiti, ce exagerati. Este o modalitate de a va vedea din exterior, dar si de a tine evidenta hainelor preferate si a celor purtate cel mai des.

8. What’s next?

Dupa ce v-ati raspuns intrebarilor, dupa ce v-ati panicat si ati plans la ideea ca trebuie sa va schimbati garderoba si imaginea, stati o clipa. Ideea intrebarilor mele nu este sa va dea dureri de cap, ci doar o alta perspectiva.

Ceva din ce am scris eu ar trebui sa rezoneze cu voi, dar nu procedati cu hainele si cu imaginea ca si cu o dieta-fulger. Pentru ca rezultatele vor fi de scurta durata   Actualizarea imaginii este un proces de durata si, cum scriam la inceput, directia este la fel de importanta ca directia. Luati-o incet, faceti schimbari mici dar cu consecventa. Cu timpul, o sa ajungeti la un liman foarte stylish, va promit.