
In pragul dintre indian summer si early autumn, culorile se schimba din nou, lumina si aerul au straluciri de ambra, interioarele incep sa miroasa a crizanteme, macese, placinte cu mere si dovleac la cuptor. Hainele ne devin mai moi, mai incapatoare, mai putin stralucitoare.
Este perioada cand eu ma intorc catre stiluri retro, cand nu mai suport culorile fluorescente si imprimeurile galagioase, cand incep sa port mai mult cercei decat bratari, mai mult esarfe decat curele. Rochiile sunt inca prima mea alegere, poate si datorita curcubeului de cardiganuri care asteapta cuminti, in spatele usilor de dulap.

O simpla rochie cu dungi colorate si accesorii din lemn pare facuta pentru zilele autumnale insorite. Poate si pentru ca tocmai am terminat de citit unul din romanele lui Jane Austen, o vad decupata dintr-o vigneta regency, cu interioare mobilate elegant, cu podele din lemn, seminee, oglinzi si paturi englezesti cu aceleasi modele Fair Isle pe margine.

Neasteptata dar placuta alaturare intre un pulover galben crosetat si o camasa cadrilata, aproape masculina. Recreat intr-un interior luminos, elemente si culori similare creaza un aer country cand imprimeul floral naiv, retro, al pernelor, este completat de cel al tapetului si de dungile nostalgice ale asternuturilor. Catelusul adormit este optional si, la cerere, poate fi inlocuit cu o pisica.

Sofisticat, elegant, feminin, organic – acest gri cald are culoarea diminetilor fumurii de toamna si este infrumusetat de textura accesoriilor si pernelor, de curatenia cearceafurilor albe, de simplitatea si caldura mobilierului ascetic.

Fara o justificare intelectuala, sacoul bej-khaki purtat cu jeansi indigo si balerini este pentru mine tinuta iconica a unei dimineti de weekend autumnal, cand singurele puncte pe agenda de zi sunt un brunch lung si un film frantuzesc. Liniile cuminti, rotunjite ale unui armoire Art Deco plasat pe un perete complet alb respira aceeasi gratie, ritm si sarm cu tinuta aleasa.

Abia dupa vreo 2-3 zile la mare incep sa simt cu adevarat ca sunt in vacanta. Abia acum imi dau seama ca tot ce am nevoie ca sa fiu fericita sunt un costum de baie oarecare, o rochie racoroasa din panza topita, ochelari de soare, muzica in urechi, o salata si o limonada rece la pranz si niste somn de dupa-amiaza. Drept dovada, in fiecare noapte visez doar nisip fierbinte, lumina alba de soare, flori rosii si galbene de hibiscus, umbrele in dungi sau perdele de muselina.

In alta ordine de idei, in vara asta m-am indragostit de trendul nautic dar am evitat sa il port. Prea toata lumea se imbraca in “marinel”… Asa ca prefer varianta mai feminina, rusticana – nuante decolorate de soare, dungi discrete, haine si asternuturi din in, usoar mototolite, mult alb. Si desi port mai tot timpul ochelari de soare, imi place sa mi-i dau jos de pe ochi ca sa pot privi in zare, cu ochii mijiti din cauza luminii prea puternice.

Albastrul navy si albul stralucitor nu sunt singurele culori care ma duc cu gandul la mare. Aceeasi senzatie mi-o creeaza rosul estompat langa o nuanta de nisipiu sau, in interioare, ratanul asezat langa texturi naturale, alaturi de un verde inchis si bej, carourile mari asezate langa dungi si frunzele verzi, suculente, ale unei plante exotice in contrast cu albul scorojit al unor pereti.

Pe de alta parte, ce poate fi mai maritim decat dungile traditionale? Cu ochii larg deschisi si internetul functionand la max, visez la urmatoarea vacanta: in West Cornwall, intr-un cottage la malul marii, unde nu ma duc sa ma bronzez ci doar sa ma bucur de vant, transparenta luminii, culorile fatadelor caselor de pescari si plajele nesfarsite de la Atlantic.

In sfarsit, o a treia varianta de dungi – de data asta, pe alb si negru, pigmentate de pete de galben sau rosu caramiziu. Caldura galbenului, fie ca e vorba de centura rochiei, fie de lemnul mobilierului, imi sugereaza o veranda in stil colonial.

Turcoaz si corai? sau liliachiu si cea mai deschisa nuanta de oranj? sau roz orhidee si verde sea-foam? Toate trei schemele cromatice contureaza un peisaj exotic de vacanta, cu cocktailuri fructate, palmieri si flori tropicale, pesti multicolori si recifuri de corali. Paradisuri tropicale, in dulapul nostru, pe o carte postala sau chiar pe retina proprie…

Less is more, in estetica si in viata. O vacanta cu minimum de bagaje (pe vremuri caram zeci de kilograme dupa mine, not anymore!), minimum de accesorii – umane and otherwise
, haine lejere, o muscata la fereastra, obloane in loc de perdele grele, o masa artizanala din lemn, farfurii albe cu model albastru, si totul alb, alb, alb, spalat de soare…

Ati observat ca vara, uneori, parca traim in doua universuri paralele? Unul romantic, in culori blande si estompate, mangaiate de o lumina usor incetosata, care se dezvaluie intr-un ritm lent, languros si un altul – plin de energia vacantei, cu nuante explozive si incandescente, cu o lumina puternica care defineste clar contururile…
Am observat ca zilele astea am fost obsedata de dungi, am tot cautat imagini cu interioare si vestimentatie pentru ca par sa aiba un dinamism aparte. Si cat de diverse pot fi dungile, cat de multe pot exprima! Dungile late, in culori vii care imi amintesc de condimente orientale – pe o palarie de soare sau pe un baldachin/ pergola – capata alta viata cand sunt desenate pe suprafete organice, fie ca este vorba de transparenta inului sau de racoarea unei pardoseli din piatra.

Cand aerul este atat de cald cum a fost in vara aceasta, nimic nu sugereaza mai bine fierbinteala aerului decat niste dungi multicolore, a caror vopsea incepe sa se scorojeasca din cauza caldurii. Alaturate lemnului cald si pielii intr-o delicioasa nuanta de ciocolatiu, dungile devin o declaratie artistica.

O rochie de vara, in blocuri de culoare nisipiu-teal-bleumarin este la pragul dintre casual si sexy, mai ales cand este accentuata de un pandantiv stralucitor. Aceeasi tehnica, a dungilor foarte late, da o nota eleganta, ca de hotel, asternuturilor si pernei in care se regaseste motivul floral-vegetal al tapetului auriu.

Magenta este o nuanta mai des folosita in paletele cromatice de toamna-iarna. Si totusi, alaturi de gri sau nisipiu are un aer elegant, suprinzator de proaspat si senzual. Te duce cu gandul la fructe de padure, asezate intr-un vechi si racoros vas de portelan.

Weekendul asta, desi nu l-am petrecut la malul marii ca majoritatea, m-am gandit mult la primele zile ale vacantei de vara. Imaginile de mai jos m-au facut sa caut si niste versuri care sa rezoneze cu ele.

N-am fost niciodata la Cape Cod, dar tot ce stiu despre el imi sugereaza anii ’20, Gatsby, Hopper, o lumina difuza si carti postale cu contururi estompate, jeansi decolorati, dungi nautice, perdele albe din in, pereti varuiti in alb…

If you’re fond of sand dunes and salty air,
quaint little villages here and there,
you’re sure to fall in love with Old Cape Cod.

Winding roads that seem to beckon you.
Miles of green beneath the skies of blue.
Church bells chimin’ on a sunday morn’
remind you of the town where you were born.

If you spend an evening you’ll want to stay,
watching the moonlight on Old Cape Cod bay.
You’re sure to fall in love with Old Cape Cod.
