Mi-am dorit sa o citesc, cu aceeasi nerabdare cu care desfaci cadourile de Craciun sau gusti prima inghetata a verii. Asteptarile mele au fost mari. La fel ca toata lumea, am descoperit-o pe Grace Coddington in “The September Issue”, apoi i-am cautat pictorialele in arhive online cu fotografii de moda si in ambele ipostaze am fost atinsa de autenticitatea ei, de creativitatea aproape copilareasca, de romantismul si atitudinea ei directa.
Autobiografia ei, scrisa impreuna cu bunul ei prieten Michael Roberts (editor at large la Vanity Fair), este foarte diferita de ceea ce ma asteptam sa citesc.
Este cronologica, evident. Grace s-a nascut in Anglesey, un orasel de provincie de pe coasta batuta de vanturi a Tarii Galilor, casa in care a crescut a fost un hotel friguros, fara oaspeti in afara sezonului, iar in anii ei de scoala frigul revine ca lait-motiv: in diminetile inghetate de iarna, Grace isi imbraca uniforma in pat, inca sub paturi. Copilaria lui Grace a fost una foarte non-glamorous si totusi, aceasta este perioada cea mai minutios descrisa, cea mai plina de amintiri emotionante: despre tatal, mama si sora ei, despre vanturile puternice ale verii galeze si plajele goale de pe insula, despre drumurile pe care le facea in cel mai apropiat oras pentru a vedea un film sau a-si cumpara o revista (de moda, evident!), despre prima ei iubire, despre tiparele pe care le cumpara de la Polykoff, un vechi magazin din oras…
La 18 ani, in 1959, pleaca de acasa pentru un curs de 2 saptamani la Londra si castiga un concurs sponsorizat de Vogue UK.
In scurt timp, cariera ei in modeling cunoaste o ascensiune extraordinara: ii cunoaste si este fotografiata de cei mai prestigiosi fotografi ai momentului (Norman Parkinson, Helmut Newton, David Bailey, Terence Donovan, Frank Horvat), ii este muza lui Vidal Sassoon (care incearca pe ea, nu pe Mary Quant, prima lui varianta de tunsoare in 5 puncte), prezinta creatiile celor mai importanti designeri (Yves Saint Laurent, Pierre Cardin, Christian Dior), o intalneste pe Eileen Ford (care ii recomanda sa se vopseasca roscata si sa isi subtieze sprancenele; la 71 de ani, Grace continua sa isi vopseasca parul aramiu, o data la 2 saptamani, si vorbeste cu mandrie despre fruntea ei Renascentista), apare pe copertile celor mai bune reviste de moda (British Vogue, Elle France, Mademoiselle, Harper’s Bazaar). Pe cat de vertiginioasa i-a fost ascensiunea, pe atat de brusca i-a fost prima cadere: un accident de masina, in urma caruia pleoapa stanga i-a fost complet despicata. “Things have not worked out quite as I planned”, concluzioneaza ea.
Cand am inceput sa scriu despre cartile de moda pe care ar trebui sa le avem in biblioteca, am descoperit o paralela cu felul in care construim o garderoba splendida.
Cumparam intai piesele esentiale, de referinta (acele haine basic, indemodabile si de calitate maxima, investitiile la care ne reintoarcem de nenumarate ori si le transformam prin accesorii), apoi cele de impact (accente de culoare, imprimeuri fantastice sau cate o piesa fabuloasa, care ne umple de vanitate in fata oglinzii) si, in sfarsit, accesoriile (altele in functie de sezon, dar moderne, supuse tendintelor, si totusi sunt cele care dau amprenta personalitatii noastre unei haine).
La fel ar trebui sa facem si cu biblioteca si cartile de moda – pentru ca lista cartilor pe care ni le-am dori este interminabila, mereu tentanta si coplesitoare, la fel ca ceea ce vedem in magazine. Cand ne hotaram sa dedicam mai multe rafturi modei, ar fi frumos sa incepem cu cartile fundamentale, de referinta, echivalentul pieselor “basic”: un dictionar, cateva carti de istoria modei, un volum despre designerii si stilistii cei mai cunoscuti. Vor fi cele mai scumpe, dar si cele pe care le vom rasfoi cel mai des. Le cumparam apoi pe cele care semnalizeaza interesul nostru catre o anumita nisa a modei: albume de fotografie de moda, volume care strang cele mai frumoase reclame, campanii sau coperti de reviste din lumea modei, carti despre fashion buying sau visual merchandising, un manual de design vestimentar sau despre designul de accesorii, cel mai aprofundat volum despre moda vintage, monografii sau biografii ale designerilor pe care ii iubim. In sfarsit, cand le-am bifat pe acestea, putem adauga cartile de moda “in tendinte”, noutatile: un volum despre cei mai faimosi bloggeri ai momentului, un album comemorativ al unei expozitii de moda sau unul despre bijuterii, biografia unei celebritati care este acum “pe val”, un volum editie limitata despre istoria unei case de moda…
La fel ca si in cazul recomandarilor anterioare, lista celor care urmeaza este pur subiectiva.
Vintage Fashion (autor: Emma Baxter-Wright)
Imaginati-va o masina a timpului, inchisa intre doua coperti elegante, care urmareste drumul istoriei modei – de la inceputul secolului XX pana in prezent. Fiecare deceniu marcheaza o alta “borna” si un alt capitol, iar acest volum atrage atentia asupra celor mai importanti designeri din ultimii 100 de ani, ai detaliilor caracteristice creatiilor acestora si pozitioneaza totul din perspectiva evolutiei feminitatii si societatii. In completarea textului, intre paginile cartii veti descoperi 250 de imagini full color (fotografii si ilustratii), explicatii ale siluetelor, culorilor, tesaturilor sau tehnicilor inovatoare, iar fiecare capitol se incheie cu un sumar ilustrativ al detaliilor definitorii ale fiecarui deceniu.
Fashion Careers Guidebook (autor: Julia Yates)
Un scurt indrumar bine structurat, cartea Juliei Yates este facuta mai ales pentru cei care sunt la inceput de cariera dar se adreseaza si celor care viseaza sa intre in Moda – in universul ei! – dar habar nu au de unde sa inceapa. E suficient sa zgarii putin suprafata ca sa intelegi ca moda nu este neaparat glamorous (doar rezultatul ei este), iar cei care o creaza poseda un anumit tip de educatie si pregatire, perseverenta dar mai ales un anume talent. Fashion Careers Guidebook este impartita in doua sectiuni clare – Working in Fashion si Directory of Careers, cea de-a doua fiind apoi sub-impartita pe specializari: Fashion Design, Accessory Design, Textiles, Production, Costume Design, Retail, Communication, Education si Backstage Roles. Continue Reading →
Sa probezi o pereche de pantofi. Sa frunzaresti un numar din Elle. Sa urmaresti o emisiune despre stil la TV. Toate fac parte din universul modei, fiecare ne prind intr-o lume aparte. Cartile de si despre moda, desi nu ne oferi independenta fata de aceasta lume, ne inspira, ne provoaca sa avem o atitudine mai reflexiva si o perspectiva mai complexa fata de aceasta industrie, istorie si arta, ne dau detalii si structura, ne deschid usi, dau la o parte cortine si masti.
Pentru ca in ultima jumatate de an am ales si v-am propus lunar cate o carte interesanta sau frumoasa, astazi m-am gandit sa va sugerez cateva titluri importante – variate si alese pur subiectiv – pe care le recomand celor care vor sa isi construiasca o biblioteca despre moda. Criteriul principal de selectie a fost calitatea – si nu ma refer aici doar la imagini (unele dintre ele sunt atat de frumoase, incat le retii pe retina mult timp dupa ce ai inchis copertile), ci la continut, scriitura, abordarea subiectului.
Daca “September Issue” ne-a introdus in lumea Annei Wintour, aceasta lectura ne invita sa luam parte la ceea ce inseamna munca a opt editori de moda legendari din redactia Vogue. Interviuri fascinante si fotografii minunate, cu o introducere bine documentata cu semnatura lui Hamish Bowles, toate adunate sub forma unei carti cu adevarat somptuoase, care demonstreaza ca indiferent de rolul si pozitia stilistilor de moda, personalitatea editorului si creativitatea fotografului raman cele mai importante ingrediente pentru reusita unui shooting.
Deluxe: how luxury lost its lustre (autor: Dana Thomas)
O carte bine documentata si cu un stil narativ bine inchegat, care discuta istoria marketingului, francizelor si licentelor brandurilor de lux. Dana Thomas, fosta jurnalista pentru Newsweek si The washington Post, atinge subiecte cat se poate de diverse: de la produse contrafacute in China si vanzari de parfumuri, la povesti din spatele “cortinei” de la LMVH sau amintiri despre cumparaturi facute in buticul Dior din Avenue Montagne, pana la vizite in atelierele Hermes pentru a fi martora producerii unei genti Kelly sau descifrarea dorintelor celor mai bogati dintre bogati (parfumuri bespoke de la Patou, lenjerie intima made to measure de la Alice Cadoille si evident, o geanta Hermes din piele de crocodil Niloticus din Zimbabwe sau de Aligator Mississiepiensis din Florida). Un important capitol din carte este dedicat marilor conglomerate din moda (LMVH si Hermes) si schimbarilor din industria luxului din anii ’90.
La final de concurs si de saptamana, inca o carte frumoasa – la fel de frumoasa ca bijuteriile pe cre le descrie – isi face drum catre biblioteca unei femei… Cu multe multumiri si reverente pentru toate cele 31 de participante (pentru ca nu mi se pare putin lucru sa iubiti asa mult cartile, despre moda, bijuterii or otherwise), “Fashion for Jewels” merge catre intrarea nr 8: Tania S.! Felicitari, Tania, sa te bucuri de carte !
Astazi am sa va scriu despre o carte cu povesti. Povesti despre bijuteriile create in ultima suta de ani, mai exact.
Cele mai multe carti despre bijuteriile mainstream incep cu creatiile lui Cartier si Fabergé, in perioada Edwardiana si se incheie cu creatiile de la final de deceniu ’40, eventual ’50. Cartea lui Carol Woolton, “Fashion for jewels: 100 years of styles and icons”, aduce povestea bijuteriilor pana in prezent. Un demers dificil, pentru ca in ultimii 50 de ani bijutierii nu s-au mai conformat unui singur stil, definitoriu si recognoscibil, ci s-au diversificat, s-au individualizat pentru a reflecta schimbarile economice, evolutiile sociale, influentele artei contemporane.
In introducerea cartii, Woolton – una din putinele autoritati in sfera istoriei bijuteriilor si editoare pentru Vogue UK – explica tema cartii: “originally, jewels were a symbol of wealth rather than of style, but over the last hundred years jewelry has become increasingly linked with fashion. [...] Times may change and fashions come and go, but the eternal joy of a jewel resonates through the years.”
Fuziunea dintre bijuterii si moda, jocul dintre personalitate si istorie sunt cele care leaga toate capitolele cartii. Povestile se deruleaza firesc, curg dintr-un deceniu in altul, de la un stil la urmatorul…
Initial, inovatia fusese domeniul artizanilor sau a celor care creau bijuterii lipsite de valoare, materialele folosite pentru cele fine, pretioase le faceau prea scumpe pentru a fi legate de mode trecatoare.
Pe masura ce timpul a trecut, lucrurile s-au schimbat, iar astazi Piaget, Cartier, Chaumet, De Beers, Harry Winston sau Van Cleef & Arpels cocheteaza cu designul si tendintele, la fel si casele de moda couture – Dior, Chanel, Louis Vuitton. Victoire de Castellane – careia in carte ii este dedicat un spread multicolor si este doar unul din exemplele de conexiuni dintre moda si bijuterii – reuseste sa interpreteze, prin corespondenta, creatiile exuberante ale lui Galliano sub forma unor inele colorate cu forme elaborate de fluturi, albine si buchete florale, a unor coliere cu flori carnivore din turmaline, opale, rubine, smaralde care se incolacesc pe lastari din email colorat in verde, galben si turcoaz.
Cele 39 de capitole descriu fie perioade (Belle Epoque, Post-War Classics, Art Nouveau), personalitati stilistice (The Dandy, Disco Queens, Pretty in Pastels, Bohemians, The Rock Star), directii din moda (Haute Couture, Animal Prints, Jewels into Fabrics, Colour Blocking, Tribal Glamour) sau momente social-mondene (The Cocktail Hour, The Red Carpet), fie se leaga de elemente stilistice (Fringes and Fastenings, Vintage, Punks Piercings and Pins, Magnificent Monochrome).
