#WearTheChange: viitorul modei, prin sustenabilitate

Moda vorbeste. Uneori in soapta, alteori striga, declama, declara! Liniile, culorile, imprimeurile, temele istorice si referintele culturale sunt intretesute cu insasi fibrele din care sunt construite hainele purtate si, celor care stiu sa priveasca sau asculte, sugereaza ceva despre valorile si caracterul purtatoarei.

Exista si o incarnare estetica a unei astfel de declamatii din partea modei: tricoul cu slogan. Cat despre moda actuala, in mod cert trece printr-o faza declarativa. De pe podiumuri in magazine, de la adolescenti la trend-settere, de la vedete la politicieni, tricourile inscriptionate cu sloganuri sunt omniprezente. Personal, ma crispez cand citesc cate un slogan idiot purtat in necunostiinta de cauza – a se citi: cand purtatoarea habar nu are ce inseamna feminism, implicare sociala sau activism ecologic -, dar mai sunt si exceptii de la regula.

Cu ceva vreme in urma am scris motivele pentru care dezaprob multiplicarea tricourilor-imitatie a celor de la Dior. Si da, ma enerveaza cumplit sa intalnesc cate o persoana care traieste cu convingerea ca simpla purtare a unui tricou cu mesaj este suficienta pentru a transforma statutul purtatoarei, din „dezinteresata” in „implicata activ”. Pe de alta parte, ceea ce sta scris pe unele din tricourile noastre este o masura a atentiei noastre la schimbare. Si nu ma refer la orice fel de schimbare, ci la cum sunt produse hainele pe care le catre cine.

Poate nu intamplator, zilele trecute am citit o serie de articole despre Remake, o extraordinara campanie de constientizare despre implicatiile fast-fashion. „Cititi etichetele hainelor. Acele doua-trei cuvinte – Made in… – ascund o poveste, iar de obicei este povestea unor femei”, spune Eleanor Amari, una dintre initiatoarele campaniei. Pentru ca aceasta campanie sa aiba un impact profund, fondatoarele Remake au gandit si o serie de scurt-metraje, interviuri si editoriale: Meet the Makers sunt profilurile reale ale unor femei care lucreaza in fabrici de textile in Pakistan, Haiti, India, China si Cambodgia.

Astfel de campanii, proiecte si initiative – alaturi de Fashion Transparency Index, #WhoMadeMyClothes, Fashion Revolution Week, The New Normal – sunt create cu intentia de a transforma etica industriei textile si a modei. Unele dintre ele sunt axate pe impactul uman, altele pe cel asupra mediului inconjurator. Ambele sunt la fel de importante: standardul de viata si conditiile de munca ale celor care ne cos hainele, dar si ce se intampla cu milioanele de kilograme de fibre textile, din momentul cresterii si culegerii unei flori de bumbac pana la momentul cand haina este aruncata la gunoi…

Asadar, imaginati-va un tricou pe care il puteti arunca la gunoi, in compost, alaturi de deseuri alimentare. Dupa o perioada, daca este tesut din fibre naturale si crescute organic, tricoul respectiv se va descompune – printre coji de oua si cartofi, pliculete de ceai si buchete de flori vestejite -, lasand in urma lui doar sol fertil, pe care poate creste ceva. Nu si in caz contrar, si nici nu mai vorbesc despre ce se intampla cu fibrele artificiale. E vorba de a re-gandi schema „circuitului in natura”, incluzand industria textila (si a modei) in acest sistem.

Statistic depasita doar de industria uleiului si petrolului, cea textila contribuie mult la distrugerea mediului inconjurator. Consumul de apa este o parte semnificativa a problemei: productia textila foloseste cantitati imense de apa, contaminata cu acizi, inalbitori si coloranti in timpul procesului de productie. Fibrele sintetice pe baza de petrol, cum sunt poliesterul si nylonul, au nevoie de zeci de ani pentru a se degrada, iar microfibrele. Pana si fibrele naturale, cum sunt bumbacul sau fibrele din bambus, sunt crescute cu ajutorul pesticidelor, ingrasamintelor chimice si ierbicidelor.

Lucrurile devin tragice cand luam in calcul si vina noastra ca consumatori. Pentru ca sa beneficiem de preturi de achizitie atat de scazute, aspectul etic al vestimentatiei a devenit in timp irelevant. Intr-o lume in care profitul este valoare suprema, cerinta ca o piesa de imbracaminte sa fie sustenabila si corect produsa este neglijata. Un studiu Greenpeace din 2016 atragea atentia asupra consumului excesiv de imbracaminte in Europa: in medie, cumparam cu 60% mai multe haine pe an si le pastram pe o durata cu 50% mai scurta decat o faceam in urma cu 15 ani.

Exista insa si vesti bune.

Bumbacul organic – alaturi de lyocell (facut din celuloza), inul, matasea, fibrele din bambus si canepa – este una dintre fibrele care bifeaza toate cerintele unei productii textile etice. Multe branduri fashion de nisa – Reformation, Veja, Matt&Natt, Nobody’s Child, People Tree – folosesc fibre reciclate, materiale organice si un proces de productie sustenabil ecologic. In sfarsit, progrese incurajatoare fac si numele mari din industria modei. Sigur, se poate spune ca eforturile unor branduri cum sunt H&M, Mango, Zara, Levis, Nike, Adidas, Uniqlo, Asos, Topshop, au fost facute mai putin spre inovatie si design, si mai mult catre conformitate cu acest puternic trend al sustenabilitatii si al responsabilitatii sociale. Dar fiecare imbunatatire merita apreciata…

C&A este unul din brandurile care face pasi in aceasta directie. Dupa ce anul trecut a lansat o linie de tricouri complet biodegradabile, brandul s-a raliat din nou aceluiasi demers si a lansat saptamana trecuta colectia #WearTheChange in toate magazinele din Europa, inclusiv in Romania. Tricouri si jeansi pentru femei si barbati din bumbac bio, esarfe si body-uri pentru bebelusi 100% din bumbac organic, o rochie cu buline din vascoza reciclata, o geaca rosie din piele tabacita fara crom, un pulover cu dungi marinaresti din acelasi bumbac sunt cateva dintre piesele acestei colectii. O colectie simpatica, cocheta, practica, si mai ales la preturi corecte.

Nu pare o „saritura” formidabila inainte pentru intreaga industrie, dar un retailer mai atent si mai constient merita o declaratie afisata pe un tricou. #Wearthechange

Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

Comentarii despre acest post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.