Easy like a Sunday morning #41

Perioada asta din an este, simultan, sfarsitul unei povesti si inceputul alteia: un fel de memento anual al ciclului inevitabil al vietii. Mai mult decat o fac mieluseii, mugurii verzi si florile imbobocite de primavara, Octombrie imi aduce aminte ca ne maturizam, (re)descoperim ceva despre noi, trecem peste lucruri si mergem mai departe.

Sunt mai putin stresata toamna; poate uneori sunt mai ingandurata. Dispozitia mi se schimba cand simt cat de frumos e anotimpul, mai ales cand imi dau timp sa il observ. Dupa zile intregi de ploaie si gri, apreciez mai mult soarele si lumina. Vara a trecut demult si s-a dizolvat in ceva mai delicios, mai bland, mai dulce. Zilele calde sunt cu adevarat aurii, iar apusurile au cea mai delicata nuanta de roz si indigo. Diminetile si serile reci sunt o invitatie la placerile lunilor ce vor urma: confortul unei paturi moi, gustul unei cani de cacao, mirosul de placinta cu mere si scortisoara.

Mai mult ca oricand, toamna este pentru mine perioada in care imi pregatesc un arsenal de pre-hibernare. Asa cum veveritele strang alune, iar soldatii din Rondul de Noapte isi numara obsidianul (sticla dragonilor), eu ma asigur ca am un teanc de carti necitite, o lista de filme, cutii de cacao, pulovere calduroase, tuburi cu cea mai hidratanta crema de corp, playlisturi nesfarsite si subiecte pentru conversatii savuroase.

Voi cum va traiti toamna?

O carte
~Salbaticie, de Cheryl Strayed

Partial naratiune a unei calatorii, partial biografie si introspectie profund personala, „Salbaticie” este cronica unui drum de 3 luni (de fapt, de 4 ani si cateva luni, veti intelege cand cititi cartea), facut la pas de autoare, de-a lungul a 1.700 km, drum nascut din suferinta.

salbaticie-cheryl-strayed-2015-zoom

„Salbaticie” este o carte emotionanta si brutala, in egala masura, dar fara a fi fortata. Strayed scrie despre lunile traite pe Pacific Crest Trail, drumul batut dintre desertul Mojave, prin California si Oregon, pana la Podul Zeilor care traverseaza raul Columbia, in Washington. In „Salbaticie” veti citi splendide descrieri de peisaje si va veti dori ca, macar o data in viata, sa faceti un astfel de demers pentru a intelege maretia naturii salbatice. In carte veti mai intalni si pasaje despre pericolele evidente ale calatoriei ei – serpi cu clopotei si ursi, intinderi de gheata si zapada, stanci si prapastii, temperaturi extreme – , frumusetea cartii sta in explorarea peisajului sufletesc al lui Strayed.

Cheryl Strayed scrie, de fapt, despre o viata desirata si incurcata ca un ghem de lana, urmata de calatoria care a reintregit-o. Vorbeste despre pierderea mamei ei, din cauza unui cancer la doar 45 de ani, si pierderea propriei identitati. Durerea ii este palpabila, la fel ca si debusolarea, la doar 26 de ani, iar portretul mamei – centrul vietii ei – este facut cu iubire, sentiment de regret si totala sinceritate. Cu toate astea, cartea nu este despre auto-compatimire sau tristete. Nici despre momente mistice, revelatii marete si catharsis. In carte nu exista un anume moment in care autoarea „se gaseste” sau este vindecata.

Insa Strayed scrie cu simplitate si claritate poetica despre raspunsuri pe care le gasim doar in noi, despre misterul si incertitudinea zilelor pe care le traim, despre frustrarile si recunostinta pe care le putem simti atunci cand depasim momente dureroase. Nu exista raspunsuri simple sau corecte in viata, pare sa ne transmita ea. Dar poate ca viata nu are legatura cu raspunsurile, ci cu intrebarile.

Cartea a fost tradusa in romana si republicata de curand de editura Spandugino, dar va recomand varianta in engleza.

„We were her kids, her comrades, the end of her and the beginning. „Do I love you this much?” she’d ask us, holding her hands six inches apart. „No”, we’d say, with sly smiles. „Do I love you this much?”, she’d ask again, and on and on and on, each time moving her hands farther apart. But she wuld never get there, no matter how wide she stretched her arms. The amount that she loved us was beyond her reach. It could not be quantified or contained. It was the ten thousand named things in Tao Te Ching’s universe and then ten thousand more. Her love was full-throated and all-encompassing and unadorned. Every day she blew through her entire reserve.[…]

It took me years to take my place among the ten thousand things again. To be the woman my mother raised. To remember how she said honey and picture her particular gaze. I would suffer. I would suffer. I would want things to be different than they were. The waning was a wilderness and I had to find my own way out of the woods. It took me four years, seven months and three days to do it. I didn’t know where I was going until I got there.

It was a place called The Bridge of the Gods.”

„I didn’t know my own father’s life. He was there, but invisible, a shadow beast in the woods (…).

That was my father: the man who hasn’t fathered me. It amazed me every time. Again and again and again. Of all the wild things, his failure to love me the way he should have had always had been the wildest things of all. But on that night as I gazed out over the darkening land fifty-some nights into the PCT, it occured to me that I didn’t have to be amazed by him anymore.

There were so many other amazing things in this world.

They opened up inside me like a river. Like I didn’t know I could take a breath and then I breathed. I laughed with the joy of it, and in the next moment I was crying my first tears on the PCT. I cried and I cried and I cried. I wasn’t crying because I was happy. I wasn’t crying because I was sad. I wasn’t crying because of my mother or my father or Paul. I was crying because I was full. Of those fifty-some hard days on the trail and of the 9,760 days that had come before them too.

I was entering. I was leaving. California streamed behind me like a long silk veil. I didn’t feel like a big fat idiot anymore. And I didn’t feel like a hard-ass motherfucking Amazonian queen. I felt fierce and humble and gathered up inside inside, like I was safe in this world too.”

Shopping

~ Colectia de toamna, Pandora

A fost odata ca niciodata o frumoasa printesa, care astepta rabdatoare ca printul sa-i apara, galopand pe un cal alb. A asteptat ea ce-a asteptat, pana cand s-a plictisit, a luat un taxi pana in mall-ul cel mai apropiat si si-a cumparat singura o bijuterie de la Pandora si a trait fericita pana la adanci batranete.

Delicatetea bijuteriilor de la Pandora ma face sa imi imaginez printese urbane: femei incantatoare, care rezoneaza nu doar cu broderia si stralucirea unui talisman pave cum este Fairy Bloom, ci si cu povestile fiecarei colectii in parte. Pe langa o serie de talismane fermecatoare, colectia de toamna Pandora aduce o noutate: bijuteriile roz-aurii, declinate in inele, cercei, pandantive, charm-uri. Favoritele mele? Talismanul cu „I love Reading” si inelul „Twist of Fate”. Le gasiti deja in magazine.

pandora

~ Liveincolors.ro

Corina a dat peste o carte de colorat pentru adulti intr-o librarie de la noi, nici nu stia ca exista asa ceva. Era „Gradina secreta” a Johannei Basford. Dupa cateva luni de colorat, de aderat la diverse grupuri de gen pe Facebook si pe Instagram si de citit fel si fel de articole pe subiect din media internationala, Corinei i-a inflorit in minte ideea acestui magazin online dedicat cartilor de colorat pentru adulti.

colors

Liveincolors.ro este primul magazin online din Romania dedicat cartilor de colorat pentru adulti, unde pe langa cele aproximativ 200 de titluri (cu gradini secrete si paduri fermecate, cu animale de casa, salbatice sau fantastice, carti inspirate din filme, carti cu mandale mai mult sau mai putin complicate, carti inspirate din lumea modei, carti pentru iubitorii de calatorii, pentru iubitorii de arta, carti cu tatuaje pentru cei care n-au avut curajul sa-si faca unul adevarat, carti pentru cei carora le plac lucrurile vintage), pe Liveincolors.ro veti gasi si accesoriile necesare activitatii de colorat, dar si carti de colorat pentru copii. Cartile sunt in stoc si livrarea se face in termen de 2 zile lucratoare. Alegeti-va una pentru urmatorul weekend ploios, inarmati-va cu creioane colorate si imaginatie si puneti-va pe treaba 🙂

O reteta

~ Cea mai simpla tarta cu mere, de la Adi Hadean

Este simpla, delicioasa, pentru incepatoare, numa’ buna pentru perioada asta din an. La final, casa miroase exact asa cum va imaginati: a mere coapte si scortisoara, a vacante de iarna la bunici, a iubire. O gasiti aici.

tarta-tatin-6-333x500

Evenimente

~ Bucuresti Mall, la aniversare de 17 ani

Primul mall din Romania aniverseaza cu premii o varsta frumoasa. In perioada urmatoare – intre 7 octombrie si 11 noiembrie – , la orice fel de cumparaturi in valoare de minimum 50 lei castigati garantat diverse premii. Printre ele, doua city break-uri si (drum rolls, please!) doua sesiuni de shopping cu mine, pam-pam! 🙂 Fiecare dintre cele doua castigatoare (sau castigatori) primesc cate 1.000 lei de investit in garderoba si, evident, sfaturi personalizate pentru tinutele pe care le vom alege impreuna. Ne vedem la mall?

~ Lansarea editurii Black Button Books

Duminică,16 octombrie, de la ora 17:00 la Amzei Market Makers: lansarea celei mai noi si cool edituri din Romania. Veti sta de vorba cu Caroline Paul, Wendy MacNaughton, John Freeman si Marius Chivu despre carti, curaj, familie, libertate si normalitate. Va fi si muzica tocmai buna pentru acest experiment de socializare si hidratare, va veti juca cu hartia de corectura si colile tipografice pentru suveniruri si atmosfera, veti putea cere autografe din partea autorilor prezenti.

Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

Comentarii despre acest post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.