Chiar daca nu am scris nimic (deocamdata) despre saptamana modei de la NY, asta nu inseamna ca nu am urmarit-o. Stiti cum se spune: motive independente de vointa mea, bla-bla… adica timpul mi-a fost ocupat cu munca si nu am avut suficiente ore libere pentru a posta comentarii ale colectiilor. Dar le voi face, pe rand.
Si pentru ca vreau sa incep cu inceputul, am sa va spun ca saptamana s-a deschis cu o lupta metaforica dintre doua mari branduri, asupra modei new-yorkeze.
DKNY, despre care Donna Karan spune ca “este inspirat si alimentat de tot ce inseamna New York”, si-a sarbatorit 20 de ani de existenta duminica trecuta, cu o colectie prezentata pe un podium pictat in galben lucios, nuanta taxiurilor metropolitane. Coliere DKNY aurii atarnau de gaturile manechinelor, intr-o incercare de a ironiza lantisoarele tip Carrie Bradshaw care au fost atat de mult timp asociate cu moda Marelui Mar. Rochiile de cocktail in palete cromatice in degradeuri sau cu imprimeuri ikat au fost purtate cu geci scurte din piele si cu pantofi sport cu toc inalt (skyscraper boots, cica se numesc), pentru a sarbatori creativitatea si diversitatea modei strazilor new-yorkeze, dupa cum a declarat tot Donna Karan. Colectia se pare ca s-a vrut un fel de scrisoare deschisa de dragoste catre orasul american.
Oricum, tonul general al hainelor a fost mai curand de streetwear, mult mai casual decat colectiile DKNY din ultimele sezoane. Evident, multe dintre ele au fost de fapt variatiuni pe aceeasi tema, atat de draga lui Karan: uniforma fetei cool. Un amalgam inevitabil de suprapuneri, de la blazere masculine cu manecile suflecate, la rochii sport largi de culoare neagra dar cu dungi in nuante fluorescente, tricouri dungate, hanorace din nylon si denim, fuste mini. Totul accesorizat cu lanturi incurcate, esarfe innodate lejer si mai sus numitii adidasi cu toc.
Spre deosebire de DKNY, casa Calvin Klein si-a sarbatorit cea de-a 40-a zi de nastere fara a-si trambita varsta. Klein si-a construit un loc in istoria designului fara sa faca vreodata referinta la trecut. De altfel, aceasta este si filosofia brandului – care are vanzari de aproximativ 6 miliarde de dolari anual. Nostalgia si retrospectivele nu ii caracterizeaza. In schimb, prezentarea CK a avut drept element principal High Line, un parc public creat peste sine de tren neutilizate, un fel de “gradina suspendata” care se intinde pe 1.5 mile in partea de sud-vest a Manhattanului. Contribuind la acest proiect ambitios si prin colaborarea cu arhitectul John Pawson, Calvin Klein nu face decat sa isi sublinieze imaginea de brand modern si avangardist.
Si pentru ca tot vorbim de arhitectura… Ultima colectie a lui Francesco Costa a fost neasteptat de avangardista, surprinzatoare prin liniile si formele arhitecturale, creatii 3D, unghiuri imposibile prin frumusetea lor, fantezii origami, pana si piese in care erau incluse fire de argint suflate cu alama. Pe langa toate acestea, si-au facut aparitia nelipsitele piese clasice: costume impresionante, rochii pana la genunchi, topuri impecabil croite. Paleta cromatica restransa – mult alb, nud, bej, liliachiu glacial si bleu polar – nu a facut decat sa sublinieze volumele si designul bine definit. Atat de bine definit, incat unele piese pareau decupate in aerul din sala. Colectia poate fi descrisa ca impecabila, la fel de maiestric orchestrata ca ritmul muzicii din fundalul prezentarii.
fotografii:vogue.co.uk, style.com
