… partial Jackie O si Grace Kelly, partial fetiscana si parizianca rafinata.
A fost o situatie problematica, in care nici o femeie nu-si doreste sa fie pusa. Ce sa porti cand trebuie sa te prezinti in fata unei octogenare, ironic descrise uneori drept “style icon”, pe fundalul unui intens interes media, cand tu esti fosta manechina, una dintre cele mai frumoase femei din lume?
Nu pot sa imi imaginez stresul prin care a trecut Carla Bruni-Sarkozy in momentul aterizarii la Heathrow. Raspunsul ei stilistic – o parte Jackie Onassis, o parte Grace Kelly, o (buna) parte parizianca si o ultima parte fetita de liceu – a spus insa multe.
In mod nesurprinzator, tinuta ei a fost minimalista, clasica si foarte temperata, poate chiar prea mult. Cu toate astea, cand o fotografie nud de-a ta este in licitatie la Christie’s iar sotul este acuzat ca fiind regele bling-bling al Frantei, un mantou subtire din stofa cenusie, lung pana la genunchi si inchis pana sub barbie pare sa fie optiunea cea mai sigura.
Natural, mantoul este Dior, foarte frantuzesc, foarte sic, foarte clasic. Griul sugereaza sofisticare, decenta si subtilitate, desi sunt sigura ca este din cel mai fin casmir. Luxos, da, dar nu strident.
Croiala reverelor si palaria purtata de Bruni au fost detaliile care au dat de gol strategia frumoasei frantuzoaice. Reverele delicat rotunjite aduc aminte de croielile anilor ’60, in timp ce toca (palaria pillbox) este inevitabil legata de stilul lui Jacqueline Kennedy-Onassis. Un stil atat de venerat in lumea modei, incat Carla trebuie sa fii crezut ca tinuta ii este ireprosabila. Totusi, toata lumea a ajuns sa discute despre alura intentionata sau nu de liceana sfioasa. Ar fi trebuit sa indice lumii ca Bruni se supune regulilor institutionale franceze, este vorba de noua ei imagine sau doar de un asa-zs frisson? Numai ea stie.
Ca in tot ceea ce inseamna stil, accesoriile au fost esentiale. Manusile din piele neagra si cureaua ingusta din talie au tradat mostenirea meseriei ei de manechina. Escarpenii negri erau practici, sic si comozi, desi lipsa tocurilor nu a facut decat sa atraga atentia asupra staturii sotului ei – si evident, asupra faptului ca pantofii lui aveau tocuri. Evident, nu la fel de inalte ca ale Reginei, dar cu siguranta mai inalti de cei 3 cm admisi pentru incaltamintea normala barbateasca.
Carla a facut o singura greseala stilistica. A ales o geanta neagra clasica, cu manere rigide – un stil inconfundabil, purtat cu precadere de Regina. Ar fi putut sa aleaga o geanta mai moderna.
Uneori poate fi greu sa pui la punct o tinuta, din cap pana-n picioare. Imbraci ceva care iti place si iti sta bine in jumatatea inferioara a corpului – o pereche de pantaloni, o fusta, jeansi – si te incalti cu niste pantofi in care te simti bine. Apoi te uiti in oglinda si observi ca ceva e in neregula. Foarte pe scurt, iata cateva recomandari care te vor ajuta sa potrivesti tipul de pantofi la ansamblul pe care il porti, fara sa mai faci greseli.
Cu o fusta pe langa corp
Escarpeni simpli, cu toc inalt sau niste pantofi cu botul usor ascutit si toc mediu (kitten). Aceste doua modele de incaltaminte se potrivesc mai tuturor picioarelor si gleznelor si, in plus, continua in mod elegant linia simpla a fustei. Tocul mediu te va ajuta sa mergi usor in timpul zilei, la birou, in timp ce unul mai inalt iti va desena mai frumos gamba si se potriveste mai bine unei tinute de seara. Cauta ca la o fusta-creion sa nu porti tocuri exagerat de inalte, altfel cazi in extrema in care tinuta ta va aduce cu cea a unei pin-up girl.
Cu pantaloni pe langa picior
Una dintre cele mai slim si rafinate siluete se creaza prin combinarea unor pantaloni drepti, pe langa picior, sau skinny cu un pantof cu toc inalt si sexy. Delicatele tocuri stiletto extind linia unor pantaloni pe langa picior (a caror tiv poate fi o idee mai scurt decat al unora usor evazati) si creaza iluzia unor picioare mai lungi. Chiar si balerini arata bine cu acest gen de pantaloni, dar sunt mai greu de purtat pentru ca arata bine numai pe femeile zvelte, cu solduri inguste si drepte.
Cu pantaloni largi sau evazati
O pereche de pantaloni fluizi necesita un pantof cu toc mediu sau inalt si cu un varf usor ascutit sau ascutit-rotunjit. O incaltaminte fara toc se pierde sub un pantalon masculin. De aceea, ai nevoie de un toc cu oarecare inaltime si grosime. Cei cu un toc subtire, stiletto, arata demodat purtati cu un pantalon larg, asa ca alege o pereche cu un toc conic sau drept si gros.
Cu o fusta larga
Cand ai imbracat o fusta clos sau evazata, lunga pana la jumatatea gambei sau pana la genunchi, vei dori sa porti un toc cat mai jos. Daca ai picioarele si gleznele frumoase, o pereche de balerini iti ofera un bun nivel de comfort si sunt suficient de eleganti. Fustele de vara largi sunt puse in valoare de sandale cu talpa ortopedica sau de espadrile cu talpa groasa. Cele pentru toamna arata superb cu cizme ecvestre, inalte pana sub genunchi. In general, la o fusta larga nu purta tocuri stiletto (subtiri) – acestea sunt prea sexy pentru o fusta casual si strica proportiile tinutei. De asemenea, nu purta tocuri mult prea groase.
Aseara mi-am pierdut vreo doua ore uitandu-ma din nou la colectiile care au fost prezentate la New York Fashion Week. Pentru ca imi e prea lene sa intru in detaliile trendurilor propriu-zise (siluete, detalii etc), am zis sa fac un compromis si sa ma opresc la cromatica. Asadar si prin urmare…
1. Rosu
de la stanga la dreapta: Marchesa, Carmen Marc Valvo, Donna Karan
2. Portocaliu
de la stanga la dreapta: Alexander Herchcovitch, Bryan Reyes, Philip Lim
3. Violet
de la stanga la dreapta: Abaete, Bill Blass, Behnaz Sarafpour
4. Natural
de la stanga la dreapta: Bryan Reyes, Herve Leger, BCBG Max Azria
5. Gri
de la stanga la dreapta: Oscar de la Renta, Bill Blass, Yigal Azrouel
7. Galben mustar
de la stanga la dreapta: Proenza Schouler, Reem Acra, Carlos Miele
8. Verde masliniu
de la stanga la dreapta: Angel Sanchez, Donna Karan, Monique Lhuillier
9. Albastru petrol
de la stanga la dreapta: BCBG Max Azria, Y & Kei, Bill Blass
10. Verde smarald
de la stanga la dreapta: Ports 1961, Proenza Schouler, Doo.Ri
Nu cu mult timp in urma discutam cu o femeie la o petrecere cand, la un moment dat, si-a deschis cu seninatate geanta si a scos doua pastile de Nurofen pe care le-a inghitit cu o sorbitura de vin. Mi-a spus atunci ca de fiecare data cand pleaca la petreceri isi pune in geanta cateva analgezice, pe care le ingurgiteaza in momentul in care incep sa o doara picioarele din cauza pantofilor. “Mai demult luam in geanta o pereche de balerini, dar de cand cu posetele astea plic, nu mai incap”, imi explica cu emfaza, de parca decizia ei de a sacrifica comfortul personal in favoarea etalarii accesoriilor potrivite ar fi fost rezultatul unui proces de gandire logica.
Adevarul e ca nimic nu exprima mai bine angajamentul fata de moda decat purtarea unei perechi nebunesti pe pantofi. Pentru ca, in actul alegerii incaltamintei, o femeie trebuie sa ia o decizie care ii influenteaza stilul, imaginea, in mintea unora chiar statutul.
Alegerea practica (prin care inteleg libertatea de a te misca, absenta unor dureri cumplite si asa mai departe) este radical opusa alegerii estetice. Fie ca vorbim de un toc inalt si subtire, de o bareta care se aseaza pe o glezna fermecatoare sau de greutatea senzuala a unui toc gros din lemn, pantofii de care te indragostesti sunt de cele mai multe ori aceia care iti fac genunchii sa tremure de durere cand ai de mers pe jos mai mult de 10 minute pana la statia de taxiuri.
Dar daca a fost vreodata un sezon in care sa iti incerci norocul cu incaltaminte nepractica si sa nu-ti pese de consecinte, acesta este! Motivul: pantofii total aiuriti au inlocuit geanta must-have in panoplia blazoanelor stilistice de onoare (mai pe larg despre asta, intr-un viitor articol). Departe de a fi un simplu accesoriu al unei tinute, ca pana acum, pantofii sezonului sunt tinuta in sine: de la platforme sculptate inalte de 10 cm pana la barete fluorescente din neopren, cu mini-genti agatate de glezna sau tocuri orizontale, pantofii au devenit atat de excentrici, excesivi si literalmente dementiali incat hainele oricum nu pot tine pasul cu ei. Ceea ce inseamna, dragii mei, ca de acum incolo ne putem cumpara niste pantofi aiuriti pe care sa ii purtam cu cele mai normale tinute si voila! sunt in tendinte. Singurul accesoriu de care vom avea nevoie sunt pastilele de Nurofen.
Incepand de sus, stanga: Allesandro dell’Aqua, Balenciaga, Dolce & Gabbana, Miu Miu, Marc Jacobs, Prada, Yves Saint Laurent, Miu Miu
Finalul, cand a fost anuntat, nu a fost surprinzator ci mai curand rusinos. In urma cu o saptamana, casa pariziana de moda Chloe a anuntat ca Paulo Melim Andersson, directorul sau artistic, va renunta la aceasta pozitie dupa numai trei sezoane. “Paulo este un designer cu adevarat talentat si dorim sa ii multumim pentru contributie… Sunt increzator ca va avea o cariera stralucitoare in continuare”, a declarat intr-un limbaj de lemn Ralph Toledano, presedintele Chloe, zambind politicos in timp ce rasucea, metaforic, pumnalul in spatele lui Andersson.
Desigur, existasera probleme la Chloe. Dupa plecarea uber-popularei Phoebe Philo, sub a carei indrumare casa de moda devenise alegerea nr. 1 a tinerelor fashioniste si a celebritatilor fotogenice, lumea traia cu impresia ca Chloe nu mai este ceea ce a fost. International Herald Tribune a ajuns sa descrie cea mai recenta colectie (toamna-iarna 2009/09) prezentata la Paris drept “ciudata”, in timp ce Cathy Horyn, fashion editor pentru New York Times, s-a exprimat mai brutal: “Paulo Melim Andersson nu poate crea un stil care sa fie unic pentru Chloe si nici macar interesant.”
Intr-un interviu pentru aceeasi publicatie, Harriet Quick, fashion features editor pentru Vogue, spunea ca “gasirea unui inlocuitor pentru Phoebe (Philo) a fost incredibil de dificila. Ea a reprezentat intr-atat de mult viziunea stilului pe care l-a popularizat! A fost puternic asociata unor piese Chloe pe care lumea l-a indragit, cum ar fi bluzele frumoase, pantalonii superbi si toata acea atitudine feciorelnica si inocenta. Paulo a incercat sa ii dea o tusa artistica prin intermediul unor tehnici de taiere complexe, lucru care unora le-a placut iar alotra nu.”
Bridget Cosgrove, buying director al lantului de magazine de lux Matches, recunoaste ca a existat o “ingrijorare crescanda” in randul retailerilor in momentul in care Philo a parasit casa de moda in 2006. “Da, vanzarile au fost in declin in acea perioada. Cand Paulo a inceput sa lucreze, s-a gasit intr-o pozitie nefericita pentru ca trebuia sa fie diferit pentru a putea sa impinga vanzarile, dar in acelasi timp era fortat sa nu renunte la stilul original Chloe.”
Iar aceste declaratii nu fac decat sa sumarizeze ceea ce a devenit o problema in industria modei, una care este evidenta in mod particular in acest sezon. Cum procedezi pentru a urma un model (concret, stilul impus de un designer), a pastra clientii fericiti si a mentine identitatea casei de moda, fara sa renunti la cliseele din trecut?
Numai in acest sezon, Marco Zanini a preluat conducerea artistica la Halston, Stuart Vevers a devenit director de creatie la Loewe, Avshalom Gur semneaza creatiile pentru casa Ossie Clark, Esteban Cortazar a inceput munca la Emanuel Ungaro iar Alessandra Facchinetti paseste pe urmele maestrului Valentino, fiecare dintre acestia cu diferite nivele de succes.
continuarea pe fashionandbeauty.ro