(Din lipsa de timp, nu voi putea sa postez online toate colectiile care vor fi prezentate in saptamana Haute Couture. In masura posibilitatilor, voi face comentarii, asa ca va rog, bear with me…)

Ca de fiecare data, colectia HC pentru primavara/ vara 08 a lui Galliano a uimit prin dramatism si creativitate – aparent fara limite, in cazul lui. Nu mai vorbesc de culoare, structura si detalii.

“Culorile! Lejeritatea! Broderiile! O adevarata magie”, se pare ca ii declara Diane Kruger lui Suzy Menkes imediat dupa spectacol, in culise. Tot in spatele scenei, cu o ora inainte, Galliano urla instructiuni catre manechine: “Very high couture!”, “Make strong shapes!”, “Very couture-y poses!”

O colectie extraordinara, fascinanta, perfecta pentru a ilustra una din declaratiile de ieri ale lui designerului: “Haute Couture is the place for dreams.”

Inspirata de tabloul “Madame X” al lui John Singer Sargent si de picturi ale lui Klimt, Moreau si Khnopff, arhitectura volumelor din acest Maelstrom de culoare a fost o dovada a viziunii lui Galliano.  Structurile asemanatoare unor constructii origami au refuzat sa se lase coplesite de aplicatiile grele – broderii, pliseuri, trandafiri din plastic, materiale stralucitoare.  Rochiile, sacourile si fustele au erupt de culoare: nuante aprinse de rosu, violeturi si magenta, galben solar, verde. In privinta detaliilor, fiecare capodopera a fost finisata printr-o coafura foarte tapata si imense palarii-bol sau abajur, in stilul anilor ’60. Manechinele au fost catarate, ca si anul trecut, pe platforme incredibil de inalte, dar deja tipice nebuniei lui Galliano.  Totul la superlativ, totul exagerat, cu un rezultat final splendid.

Stiti ca se spune ca prima impresie este cea care conteaza. Ei bine, la Dior ultima impresie – sau ceea ce audienta a vazut pe spatele celor 40 de creatii prezentate luni – a fost fara indoiala la fel de importanta.  Inspirate de flacoane de parfum de la sfarsitul secolului 19 -inceputul secolului 20, liniile sculptate ale cusaturilor, broderiile si aplicatiile au fost un omagiu adus frumusetii, meticulozitatii si detaliului.

“Madame X” este portretul domnisoarei Virginie Amelie Avegno Gautreau si care, la vremea cand a fost expus, a fost considerat scandalos. Motivul: una din bretelele rochiei cazuse de pe umar, dezvelind astfel mai mult decat se cuvenea.  Sugestia de seductie este ceea ce l-a intrigat pe Galliano, care a declarat intr-un interviu ca Sargent “a refuzat sa picteze breteaua pe umar, iar tabloul a fost inapoiat la Metropolitan Museum din New York unde cineva a adaugat breteaua lipsa.”

Femeia lui Galliano – completata de niste coafuri excentrice, decupate parca din Vogue-urile Dianei Vreeland din anii ’60 -  se transforma intr-o Gorgona sau un Sfinx: parte om, parte leu sau ghepard, parte dragon. Mai putin Madame X, mai mult creatura fantastica din pictura simbolista si pre-rafaelita, la fel de mult variatiuni exagerate ale siluetelor anilor ’60. De altfel, creatiile din acest an par sa arate mai bine intr-un muzeu, in spatele unui geam de sticla, decat pe silueta unei femei in carne si oase.

Vinerea trecuta, Bruno Pavlovsky (presedintele Chanel) declara intr-un interviu pentru WWD ca industria haute couture nu va fi afectata de climatul financiar negativ al acestei perioade. “Couture is in good health now”, spune el, drept preludiu al saptamanii in care vor fi prezentate colectiile Haute Couture de primavara-vara 2008. Sa speram ca stie ce vorbeste.

Luni a fost prima zi, deschisa de Anne Valerie Hash – una dintre putinele creatoare de moda care se adreseaza exclusiv femeilor.

Siluete feminine, delicat sculptate, sublinierea vadita a umerilor, transparente si, pe ici-colo, volum (maneci bufante, pliseuri). De fapt, transparentele sunt lait-motivul, tematica acestei colectii de primavara.  Pentru zonele in care tesatura stravezie ar fi putut crea probleme, Hash a rezolvat problema prin aplicatii strategic plasate, suprapuneri, mini-volane si pliseuri.

Am ajuns in punctul in care nu imi mai pot imagina o campanie Prada fara fata si privirea inexpresiva a Sashei Pivovarova. De fapt, intre noi fie vorba, nu ma pot hotari daca Pivovarova imi place sau nu: unora, privirea ei inexpresiva le sugereaza ca s-ar plia pe orice tip de brand, orice trend, orice tip de campanie. Parca as citi o povestire de Asimov.

Imaginile de mai jos sunt cele realizate pentru campania de primavara/ vara 2008, cu Sasha imbracata in creatiile influentate de stilul Art deco care, aparent, i-au deranjat pe unii cand a fost prezentata colectia.

Mie colectia imi place si admir in special abordarea originala a Miucciei a trendului romantico-floral.  Nu ma innebunesc dupa gentile dungate (desi ma amuza cromatica) si nu inteleg ce e cu ceasul acela din piele artificiala. Dragut dar parca frivol.