January 8, 2008
Shoes, bags and the rest
No Comments
Majoritatea gentilor mele sunt mari si nu prea au buzunare, ceea ce inseamna ca in permanenta scotocesc prin geanta in cautarea cheilor de la casa, cheilor de la masina, trusei de machiaj, portofelului, agendei, stiloului, facturilor, ochelarilor de soare samd. Imi doresc cu disperare sa am o geanta bine organizata, in care sa gasesc imediat ceea ce caut.
De altfel, cu ceva timp in urma gasisem geanta perfecta - Convertible de la Antrobus, dar costa 1250 USD.
Asa ca va inchipuiti bucuria mea cand am dat peste Purse Brite - o smecherie cu cateva buzunare (compartimente). Cu ce se pot incarca compartimentele - telefonul mobil, ochelarii (de soare sau de vedere), chei, machiaj, o oglinda mica, carti de vizita, un calculator de buzunar, un stilou, o agenda ingusta. Da, ok, nu e cel mai stylish accesoriu pe care il poti pune intr-o geanta, dar sa fiu sincera I don’t give a toss. Prefer sa am o geanta in care sa gasesc ce caut, decat una pe care trebuie sa o rastorn tot timpul. Din pacate nu se poate comanda in Romania. Sper ca, pana la anul pe vremea asta, cei care se ocupa de teleshopping sa ne vanda si asa ceva.

January 8, 2008
Morning Buzz
No Comments
Azi, mai mult ca niciodata, moda nu se mai rezuma la haine si accesorii, ci se infiltreaza in fiecare coltisor de peisaj urban. Telefoane mobile, automobile, gadgeturile electronice, pana si locurile in care ne intalnim cu prietenii se supun dictatelor modei. Este ca si cum nu mai e suficient sa purtam anumite haine, trebuie sa ne alegem un stil de viata care sa se “conformeze” hainelor. Sau invers!
LG Prada si D&G Motorola Razr ca au lansat o moda in… moda, ca sa zic asa. Giorgio Armani si Ted Baker sunt doi dintre designerii care au anuntat colaborari cu Samsung, din dorinta clara de a-si extinde puterea brandului dincolo de liniile vestimentare si de accesorii. Uite ce face marketingul din branduri… Personal, cred ca este o greseala strategica pe termen lung. Puterea marcii se va dilua, asa cum s-a intamplat in anii ‘80 cu Pierre Cardin care a vandut licente pentru absolut orice - de la scrumiere la cravate. In plus, nu-mi dau seama ce incearca sa dovedeasca o persoana care isi cumpara un telefon semnat de un designer - ca a auzit de Prada sau Armani dar nu are bani sa isi cumpere the real deal? La un cu totul alt nivel, e acelasi fenomen, aceeasi atitudine pe care au avut femeile in urma cu vreo un an, cand s-a deschis primul Zara in Romania. “Ma duc sa imi cumpar un… siret de pantofi de la Zara, doar ca sa plec cu punga bleumarin, sa fiu vazuta…” Duh… In alta ordine de idei, cineva mi-a spus in gluma ca totul ar fi pornit din cauza unui chinez cu spirit antreprenorial, care a falsificat niste telefoane mobile branduite Gucci.
Enough of me bitching, sa revenim la telefoanele mobile…
Armani deja are o campanie pe roate, a carei imagine este Agyness Deyn. Arata atat de schimbata, sofisticata intr-un fel care aminteste de aerul anilor ‘80 - foarte diferita de dezinvoltura baieteasca cu care m-a obisnuit. Coafura parca e facuta sa completeze o rochie body con a lui Leger. Reclama in sine, alb-negru, aminteste de cea facuta de Prada in care aparea Sasha Pivovarova, in schimb telefonul in sine nu mi se pare cine stie ce. Desi sunt dispusa sa-l las pe tipul din spatele lui Agyness sa-mi sopteasca ceva la ureche…

Alte branduri care se asociaza tehnologiei sunt Mandarina Duck, Ted Baker si chiar Levi’s, iar Tag Heuer, Swarowski si Dior urmand sa lanseze telefoane pana la sfarsitul lui 2008.
Voi v-ati cumpara un telefon mobil doar pentru ca “de designer”? Si daca da, pe care l-ati alege?
January 8, 2008
Fashion Ads
No Comments
Clar nu manechinele sunt in centrul atentiei in campania primavara-vara 08 pentru Valentino - pentru ca fetele sunt acolo doar ca ridice niste genti (cu care isi acopera fetele, ca niste celebritati surprinse de paparazzi), sa poarte pantofi frumosi si haine albe.
Desi campania pare eficienta - accesoriile in sine sunt punctul focal, nu exista o “poveste” care sa distraga atentia, imaginile sunt pline de culoare - nu inteleg de ce a fost nevoie sa angajeze patru dintre cele mai faimoase manechine din lume (Amber Valetta, Shalom Harlow, Anja Rubik, Raquel Zimmerma) daca tot nu le vezi fetele? Ce ar fi lipsit reclamelor daca era vorba de manechine necunoscute? Cat ar fi economisit casa Valentino?
In fine, o bila alba din partea mea - in sfarsit o reclama in care designerul a plasat marca si accesoriilor - in locul manechinei - in centrul atentiei. Ce parere aveti?


